„Părerea mea este că relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană rămân oarecum tensionate, după această epopee cu modificarea sistemului electoral. Şi aici trebuie să punem în evidenţă punctarea pe care a făcut-o în cadrul vizitei la Chişinău ministrul de Externe luxemburghez, care a atins cele mai sensibile probleme cu care se confruntă RM. Le putem trece în revistă şi vom vedea că sunt atât de punctuale, încât nu le putem califica altfel decât mesaje care vin din partea Uniunii Europene, mai cu seamă că Luxemburgul a fost unul din fondatorii UE. Ministrul de Externe al Luxemburgului s-a referit la sistemul bancar şi financiar din RM şi noi vedem că această menţionare se face exact pe fundalul discuţiilor din societate referitoare la recuperarea miliardului”, afirmă comentatorul politic Igor Boţan.

Cât despre pretinsele măsuri luate de guvernatorul Băncii Naţionale, analistul politic este sceptic.

„Da, s-au luat măsuri. Dar când s-au luat măsuri? După ce opinia publică a scos în evidenţă aşa-zisa expirare a termenelor de prescripţie. Şi trebuie să menţionăm că primul care s-a referit recent la expirarea termenelor de prescripţie a fost nimeni altul decât domnul Dodon, care foarte repede a uitat de aceşti termeni de prescripţie, ca apoi să auzim de la domnul Candu că nu există niciun fel de termen de prescripţie, pentru că la început se rezolvă cauzele penale, după care intră în joc cauzele civile ş.a.m.d. Pentru ca până la urmă, totuşi, Banca Naţională să recunoască că încă acum doi ani de zile sau trei ani de zile s-a adresat în judecată, dar opinia publică nu a fost anunţată despre acţionarea în judecată a firmelor lui Shor, ca urmare a acelui raport Kroll, făcut public în mai 2015”, a declarat Boţan, la Europa Liberă.

Analistul politic a amintit şi faptul că oficialii străini care au vizitat recent RM au menţionat mai multe probleme acute. 

„Să luăm un alt domeniu – cooperarea cu societatea civilă. De când în RM emisarii străini vorbesc despre societatea civilă? Doar după ce Guvernul a anunţat că vrea să revadă legislaţia respectivă şi să transforme organizaţiile nonguvernamentale, finanţate din străinătate, ca un fel de agenţi străini. Sau să mergem mai departe. Reforma justiţiei. Exact se pomeneşte într-un cadru când noi vedem că UE a anunţat eventual despre îngheţarea celor 27 de milioane de euro care trebuiau să vină în RM pentru continuarea acestei reforme. În RM se vorbeşte despre procese secrete, închise; despre modificarea cu bună ştiinţă a proceselor-verbale ale organelor de judecată. Mă refer aici la cazul Platon şi acel faimos proces-verbal când numele domnului Plahotniuc a fost înlocuit cu numele domnului Filat. În situaţia în care în instituţiile de drept un om cu dizabilităţi mentale, chiar dacă a încălcat legea, chiar dacă a comis abuzuri, în loc să fie apărat, a fost, pur şi simplu, ucis. Deci, noi vedem că aceste lucruri se pomenesc într-un anumit context. Şi cred că nu sunt întâmplătoare aceste lucruri, precum nu a fost întâmplător mesajul domnului Hahn aici, la Chişinău, care a spus foarte clar: Voi înainte de a vorbi aici, în RM, despre depunerea unor cereri de a deveni candidat pentru aderarea la UE, mai bine v-aţi lămuri cu Acordul de Asociere, care trebuie implementat”, a mai spus Igor Boţan.

Întrebat dacă Europa astăzi se mai teme de tancurile ruseşti, analistul politic a răspuns: „Europa nu cred că se teme de tancurile ruseşti. Dacă ne uităm la mandatul domnului Johannes Hahn, care este comisar pentru Parteneriatul estic şi extinderea de mai departe a Uniunii Europene, vedem foarte clar care sunt preocupările Uniunii Europene – să aibă la hotare stabilitate politică şi parteneri care se dezvoltă normal, dar nu se ocupă cu tot felul de şmecherii politice.”