Sfârşitul anilor 90 a fost marcat de puternice mişcări de eliberare naţională de sub dominaţia sovietică. Erau zile când oamenii din fostele republici unionale se culcau sub tancuri numai pentru a-şi recăpăta libertatea şi dreptul la autodeterminare. După mai multe proteste şi adunări populare, pe 27 august 1991, cetăţenii moldoveni îşi declară independenţa şi pornesc la un nou drum. Deutsche Welle a discutat cu mai mulţi experţi de la Chişinău dacă Republica Moldova şi-a atins năzuinţele de atunci.

Stat eşuat

În 1991 Republica Moldova porneşte pe un drum necunoscut şi învaţă din mers ce înseamnă democraţie şi cum funcţionează un stat. Există dorinţa de a restabili adevărul istoric de reunificare cu România. La începutul anilor 2000 revine la comunism, iar în 2009 încearcă experienţa unei mici revoluţii, care duce la schimbarea clasei politice, nu însă şi a politicienilor. Apoi se bucură de susţinerea Uniunii Europene, fiind supranumită „istoria de succes a Parteneriatului Estic”, dar în mai puţin de un an dezamăgeşte comunitatea europeană şi ajunge „codaşa Europei”.

După 26 de ani de independenţă, Republica Moldova este asemenea unei corăbii fără cârmă, purtată de valuri şi măcinată de lupte politice interminabile, cu un nivel înalt de corupţie (locul 123 din 176, potrivit Transparency International), controlată de anumite grupuri de oligarhi, ceea ce a generat sărăcie, migraţie masivă a populaţiei şi lipsa unui viitor pentru generaţia tânără.

Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă, ADEPT, de la Chişinău, este de părere că situaţia în Republica Moldova este una proastă, iar cetăţenii ţării nu au un motiv pentru sărbătorirea independenţei, deoarece statul ar fi eşuat.

„.Acum 10 ani a fost efectuat un sondaj de opinie, în care cetăţenii au fost întrebaţi ce sărbători consideră ei că merită să fie marcate. Aproape 90% serbează sărbătorile creştine din calendar, sărbătorile sovietice – în proporţie de 50%, iar sărbătorile naţionale, cum ar fi Ziua Independenţei, le sărbătoresc 25-30 la sută, iar Ziua Constituţiei sau a Suveranităţii, în general nu sunt marcate de cetăţeni. Vedem că după 10 ani se discută despre statul eşuat, acaparat de un grup sau chiar de un singur politician, care este şi om de afaceri şi media magnat şi filantrop etc. (n. a. Vlad Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova). De asemenea, toată lumea s-a convins că aceste elite de la Guvern şi Preşedinţie, de fapt acţionează în mod concertat atunci când le convine şi elaborează reguli de comun acord. După care se joacă de-a împărţirea rolurilor – cineva pretinde că este pro-european, iar cineva este pro-rus şi caută un punct de echilibru”, a declarat analistul pentru DW.

Potrivit experţilor de la Chişinău, situaţia politică din ţară s-a agravat în ultimii ani, iar ingerinţele clasei politice au dus din nou la o concentrare a puterii, iar opoziţia are puţine şanse să schimbe această situaţie în viitor. Mai mult decât atât, multe acţiuni ale actualei guvernări, cum ar fi schimbarea sistemului electoral, vor înrăutăţi şi mai mult situaţia politică după alegerile parlamentare.

„Ceea ce se va întâmpla în viitor va depinde de resursele pe care le au aceste două centre, democraţii şi socialiştii, care comunică între ele şi care formează un fel de cartel, pe care ei le vor pune în joc şi vor utiliza aceste resurse în distribuirea mandatelor. Desigur contează care vor fi rezultatele alegerilor, dar eu cred că aceste două centre de putere vor găsi limbă comună şi vor prezenta lucrurile astfel, încât să poată pretinde că iată au găsit un punct de echilibru, iar scopul final este ca partenerii de dezvoltare să continue să susţină pe linia de plutire această ţară. Opoziţia poate fi bună, minunată, excelentă, dar într-o situaţie în care resursele sunt în mâinile celor două centre eu sunt sceptic că va putea face ceva. Astfel, acest cartel care face acum diferite jocuri oricum va învinge, iar dacă unim rezultatele lor, oricum va fi mai mare de 50%. De aceea, acum opoziţia trebuie să încerce să ajungă la alegători şi să încerce să fie într-o legătură cu partenerii de dezvoltare, ca aceştia să înţeleagă foarte bine ce se întâmplă în R. Moldova, de ce se întâmplă şi cât poate dura un astfel de regim. Deoarece, în principiu, un astfel de regim nu poate face integrare europeană, nu poate atrage investiţii străine, doar cu şmecherii”, mai spune Igor Boţan.

Economia care produce sărăcie

Incapacitatea clasei politice moldoveneşti a făcut economia R. Moldova fragilă, bazată pe remitenţele cetăţenilor care muncesc în alte ţări, dar şi pe finanţarea externă. Potrivit Băncii Mondială, ţara se află pe locul 125 din 175 de ţări la capitolul raportării PIB pe cap de locuitor, alături de state precum Nicaragua, Kongo sau Honduras. O problemă majoră din ultimii ani, care a agravat situaţia, a fost dispariţia din sistemul bancar a aproximativ unui miliard de dolari SUA, pe care guvernarea nu a reuşit să o soluţioneze nici până astăzi.

Veaceslav Negruţă, expert Transparency International şi ex-ministru moldovean al Finanţelor, este de părere că elementele fundamentale ale unui sistem economic, care asigură competiţia, eficienţa, dezvoltarea, lipsesc cu desăvârşire în R. Moldova.

„Noi avem elemente pronunţate de monopolizare a activităţilor economice, a domeniilor, formarea preţurilor care se face altfel decât în condiţiile de piaţă. Avem instituţii, care de fapt mimează activităţi şi prin reglementări abuzive, de fapt, pun anumite preţuri, care sunt stabilite în alte centre de luare a deciziilor. Din păcate, politicile economice şi sociale nu sunt făcute în Parlament, Guvern sau instituţiile statului, ci sunt făcute în alte centre, care răspund interesului unor monopolişti, care au acaparat viaţa socială, politică şi economică de aici.

R. Moldova, din păcate, devine o zonă de insecuritate şi riscuri sporite, atât pentru regiune, cât şi pentru întreaga lume, din simplu motiv că acest sistem este dirijat de interese oligarhice, care la rândul lor sunt ostaticii unor aranjamente internaţionale. De asemenea, noi vedem şi câteva lucruri urâte care se întâmplă, atunci când din aceleaşi interese de grup, R. Moldova este artificial transformată într-o zonă off-shore, unde se intenţionează a fi legalizate anumite capitaluri de provenienţă dubioasă, care au scopul de a intra pe piaţa europeană prin această portiţă deschisă”, a menţionat pentru DW expertul.

Guvernarea actuală de la Chişinău este de altă părere, afirmând că ţara merge într-o direcţie corectă. Potrivit Ministerului Economiei, încasările la bugetul de stat în primele patru luni ale anului curent au crescut cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar salariul mediu s-a majorat cu 12,3 la sută.

„Modelul economic pe care îl are R. Moldova este unul de consum şi nu este stimulativ pentru crearea de valoare adăugată şi autodezvoltare. Consumul de resurse din exterior este un fel de sistem parazitar, care nu are perspective. Este adevărat că în ultimii ani avem o deblocare parţială a finanţării externe, dar în acelaşi timp avem şi ratări de atragere de noi resurse, care ar fi necesare ţării. Din punctul meu de vedere acele cifre şi declaraţii care au fost făcute de actuala guvernare nu au nici o fundamentare cifrică. Or, o creştere economică înregistrată statistic nu poate fi neapărat o creştere, ea poate fi o eroare în calcule, care se întâmplă deseori în R. Moldova. Astfel, atunci când vorbim de perspective, un astfel de model nu poate fi miza unei dezvoltări durabile pentru o perioadă mai mare de timp. Din aceste considerente trebuie schimbat însăşi modelul de funcţionare a R. Moldova, iar fără politici publice coerente, deschise, transparente, aceasta ar fi imposibil”, afirmă Veaceslav Negruţă.

Pericole externe continue

Nici la capitolul politicii externe, R. Moldova nu a înregistrat progrese semnificative. Chişinăul nu a găsit soluţii la conflictul transnistrean, iar ignoranţa clasei politice şi lipsa unei viziuni privind situaţia tensionată din regiune pun sub pericol cetăţenii ţării. Balansarea continuă între vectorii geopolitici dintre vest şi est a dus la o polarizare a societăţii, iar, potrivit analiştilor, R. Moldova nu a scăpat nici actualmente de influenţa Moscovei, care pune mereu presiuni.

Igor Volniţchi, analist politic de la Chişinău, crede că în 26 de ani de independenţă, R. Moldova nu a stat niciodată atât de prost la capitolul politică externă cum este în prezent, iar la moment, ţara nu se află în relaţii bune nici cu estul şi nici cu vestul.

„După promovarea sistemului electoral mixt, relaţiile cu UE s-au deteriorat simţitor, se vorbeşte chiar despre sistarea finanţării sau despre o revizuire a Acordului cu UE. Deci, ţara noastră, din păcate, nu a ştiut să implementeze renumitul postulat, care spune: „Ţările mari fac politică mare, iar ţările mici sunt condamnate să facă politică deşteaptă”. R. Moldova nu a putut să scoată maximum de avantaje din poziţionarea sa geografică reuşită, să analizeze şi să implementeze acele concluzii, care se impun ca urmare a situaţiei regionale şi geopolitice din ultima perioadă. Nu ştiu dacă putem vorbi la moment cel puţin despre perspective bune din acest punct de vedere, deoarece vedem că Rusia îşi concentrează tot mai mult atenţia pe zona din care face parte şi ţara noastră. Pe de altă parte, observăm şi un interes al SUA pentru a intensifica relaţia Ucraina-NATO, iar Kievul şi-a propus să adere până în 2020 la Alianţă. Prin urmare, în regiune se întâmplă lucruri foarte importante geopolitice şi R. Moldova nu dă impresia că înţelege importanţa acestor modificări, iar aceasta ne face să concluzionăm că şi acele oportunităţi care vor apărea în perioada următoare vor fi ratate”, consideră analistul.

Un subiect, care a revenit în ultimii ani în discuţie, este unirea cu România, mai ales după ce mulţi cetăţeni au văzut cum funcţionează DNA-ul la Bucureşti. Aceste discuţii sunt tot mai des auzite la Chişinău şi odată cu apropierea celebrării a 100 de ani de la Marea Unire, care va fi marcată în 2018. Mai mulţi experţi consideră că aceasta ar putea fi o soluţionare a problemelor din ţară, dar care nu este dorită de clasa politică internă.

„Nu este un secret şi, potrivit sondajelor de opinie, curentul unionist este în creştere, iar în mare parte aceasta se explică prin eşecul suferit de partidele declarate pro-europene. Pentru că dacă la un moment dat exista şansa ca R. Moldova să se integreze în UE şi pe această cale să se reunească cu România, iată că acum această opţiune nu mai există. În aceste condiţii, toţi cei care îşi doresc să trăiască într-un stat european modern, civilizat, prosper etc., toţi cei care până astăzi erau electorat pro-european, dar puţin mai sceptici faţă de unire, iată că aceşti oameni devin unionişti convinşi. Nu este exclus ca acest curent unionist să ia amploare şi să aibă loc unele mişcări în vederea unirii Basarabiei cu România. Nu sunt sigur dacă, acum sau peste un an, forţele unioniste vor avea puteri suficiente pentru a organiza un referendum şi a mobiliza jumătate din populaţia ţării să spună „Da” acestei idei, dar în perspectivă, pe termen mediu, acest scenariu nu poate fi exclus”, a conchis Igor Volniţchi.

Simion Ciochină