Totodată, în studiu se menţionează că de cele mai multe ori autorităţile recurg şi la alte modalităţi pentru a limita accesul la informaţii, precum „invocarea legislaţiei cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, lipsa unor informaţii ce, în mod normal, trebuie să fie pe site-ul diverselor instituţii, refuzul de a furniza informaţiile solicitate sub pretextul protejării secretului de stat, a secretului fiscal sau comercial”.

 „În procesul de elaborare a documentului de poziţie, CPR Moldova a transmis mai multe solicitări de informaţie diverselor instituţii ale statului, a elaborat şi expediat un chestionar jurnaliştilor de investigaţie şi a organizat consultări formale şi informale cu reprezentanţii instituţiilor media”, spun autorii studiului.

Potrivit CPR, o bună parte din carenţele ce au fost depistate şi descrise în acest studiu, nu sunt legate de prevederile legislaţiei în domeniu, ci de modul în care sunt gestionate procesele interne din instituţiile statului şi interpretarea eronată, defectuoasă a legislaţiei.

În aceste condiţii, reprezentanţii Centrului de Politici şi Reforme  menţionează că „o abordare ce s-ar axa strict pe amendarea legislaţiei din domeniu, nu va eradica deficienţele existente şi nu va asigura o activitate prodigioasă a jurnalismului de investigaţie din Republica Moldova. Or, aceasta din urmă este o condiţie sine qua non pentru lupta contra corupţiei”.

„Revizuirea legislaţiei trebuie să fie îmbinată cu eforturi de îmbunătăţire a managementului intern din cadrul diverselor instituţii şi de interpretarea şi implementare corectă şi cu bună credinţă a legislaţiei existente”, adaugă autorii studiului.