Potrivit fostului premieri, aceste schimbări sunt „prea importante pentru a le lăsa doar la discreţia unei guvernări a cărei suport popular se află în marja de eroare statistică şi a unui Parlament docil, construit dintr-o majoritate de traseişti corupţi şi manipulaţi”.

„Sub presiunea disperată de a livra ceva conform promisiunilor FMI, BM şi partenerilor de dezvoltare în schimbul finanţării, Guvernul de la Chişinău şi-a amintit subit de reforme. Politic, sa începi reformele fundamentale cu un an înainte de alegeri este un pas extreme de riscant. Dar frica de un deficit major bugetar este şi mai mare. Paradoxul este că, deşi schimbările influenţează fundamental viaţa moldovenilor, puţini s-au sesizat, iar discuţiile publice sunt cvasiinexistente. Toţi sunt antrenaţi în agenda profund falsă a schimbării sistemului de vot. Doar în timp moldovenii vor descoperi că până la pensie mai au 3-4 ani mai mult decât anticipase şi că va creşte substanţial stagiul de cotizare până la 34 de ani”, afirmă Ion Sturza.

Potrivit fostului premier, o soluţie ar fi creşterea accentuată a economiei de care ar beneficia toţi cetăţeniii ţării, în realitate însă „avem o economie deprimată, plină de corupţie şi monopoluri politice”.

„Legea reformei sistemului de pensii a fost aprobată la sfârşitul anului trecut. Şi asta în condiţiile când speranţa de viaţă abia atinge 71 de ani, Moldova ocupând locul 154 în lume. În comparaţie, în 41 de ţări acelaşi indice este cu mult mai mare de 80 de ani. Speranţa de viaţă este strâns legată de o alta reformă, cea a sistemului de sănătate. Impresia generală este că se doreşte o comasare, lichidare forţată a instituţiilor medicale fără o analiză profundă de impact şi dezbateri publice. Cu ochii in pământ şi glasul tremurând, şefii instituţiilor medicale „aprobă” dominaţia doamnei ministru. O stare morală jalnică. Adevărul e că medicina este doar o parte a ecuaţiei sănătăţii publice. Cuvintele cheie sunt sărăcia şi educaţia. Astăzi, mai mult de 50% din populaţia rurală nu are acces la apă, 90% la canalizare. Fântânile sunt infectate cu dejecţii de la animale şi wc-ul din curte. Puţine s-au schimbat în acest sens din sec XIX. Sute de noi cazuri de tuberculoză, „boala săracilor”. O ruşine este şi mortalitatea infantilă, peste 10 decese la 1000 de noi născuţi, ultimul loc în Europa”, spune Sturza.

Omul de afaceri s-a referit şi la reforma Guvernului, dar şi la schimbările propuse în sistemul bancar. 

„Evident că trebuie să schimbăm sistemul moştenit de la Sovnarhoz, dar este o abordare serioasă comasarea mecanică a câtorva ministere cu funcţii total diferite? O „economie” de tocmai 7,4 milioane de lei pe an este ţinta reformei? Si de ce se încearcă să se evite o noua învestire a Guvernului conform noii legi? Şi ca lucrurile să pară, dar nu sunt, vine noua lege a băncilor. Din sec XIX în sec XXI. De la BaseI I la Basel III. Strict şi riguros pentru un pacient muribund. În plus, BNM îşi adjudecă în exces multe prerogative pasibile de abuzuri în viitor”, a adăugat Ion Sturza.