Pentru a potoli spiritele, coordonatorul executiv al coaliţiei de guvernare a declarat: „Au apărut tot felul de acuzaţii, că dacă se votează schimbarea sistemului electoral, ar putea fi blocată finanţarea din partea UE. În discuţiile pe care le-am avut la Bruxelles, nimeni nu ne-a condiţionat în acest fel. Discuţiile s-au axat pe respectarea acelor recomandări ale Comisiei de la Veneţia, dar nu pe condiţionalităţi sau alte tipuri de presiuni. E greu de imaginat cum UE poate să oprească finanţarea unei ţări, doar pentru faptul că li se dă dreptul unor oameni pentru a-şi alege singuri deputaţii”.
Inimaginabilul s-a întâmplat deja
Ceea ce Vladimir Plahotniuc găseşte „greu de imaginat” — condiţionarea asistenţei financiare în legătură cu sistemul electoral — s-a întâmplat deja: UE a amânat finanţarea până la publicarea avizului Comisiei de la Veneţia. Europarlamentarul român Siegfried Mureşan a spus clar că „autorităţile de la Chişinău vor trebui sa facă modificările cerute, doar atunci se va acorda această finanţare. Dacă este pozitiv, vom ţine cont de acest aviz”. Avizul însă a fost cel puţin critic, în formularea Comisiei.
În Declaraţia comună a Consiliului, Parlamentului şi Comisiei Europene din 13 iunie, aceeaşi poziţie e exprimată la fel de clar: „În contextul iniţiativelor de modificare a sistemului electoral din Moldova, Parlamentul European, Consiliul şi Comisia subliniază că o precondiţie pentru acordarea asistenţei macro-financiare este respectarea de către ţara beneficiară a mecanismelor democratice efective, inclusiv un sistem parlamentar multipartit, statul de drept şi garantarea respectării drepturilor omului”.
Semnale repetate din UE
Acelaşi mesaj îl regăsim şi într-un comunicat de presă al Parlamentului European din 20 iunie: „În contextul evoluţiilor recente privind schimbarea sistemului electoral, Declaraţia Comună pune accentul pe faptul că autorităţile moldoveneşti trebuie să ia în consideraţie recomandările Comisiei de la Veneţia. UE este foarte bine echipată să reacţioneze la orice potenţiale evoluţii privind democraţia şi statul de drept pe parcursul acestei operaţii de asistenţă”. Cu alte cuvinte – dacă normele democratice sunt încălcate, UE poate tăia finanţarea.
În ziua următoare, 21 iunie, la o conferinţă de presă cu premierul Pavel Filip, Comisarul European pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, a început diplomatic, explicând că o precondiţie pentru finanţarea din partea UE e evaluarea gradului de respectare a normelor democratice şi a statului de drept, apoi a spus-o pe şleau:
„Nu cred că e secret că discutarea sistemului electoral e un element cheie în evaluarea noastră. Sperăm că se va găsi o soluţie bazată pe rezultatul şi opinia Comisiei de la Veneţia. Cred că declaraţia Comisiei de la Veneţia a fost foarte, foarte clară – că în circumstanţele actuale această schimbare nu e recomandabilă”.
Iar dacă nici declaraţia Comisarului Hahn nu a fost suficient de clară, Joseph Daul, liderul Partidului Popular European, cel mai mare din Parlamentul European, a scris răspicat: „Dacă PD şi PSRM continuă să ignore recomandările Comisiei de la Veneţia, PPE va face tot ce-i stă în puteri pentru a se asigura că finanţarea UE va fi amânată până când autorităţile vor retrage acest proiect de lege”. O formulare mai directă decât atât nici că se poate.
(Nu) Vreau să ştiu
Vladimir Plahotniuc şi membrii guvernării care neagă faptul că finanţarea UE depinde de respectarea avizului Comisiei de la Veneţia mint. Mesajele repetate şi extrem de clare ale demnitarilor europeni ne conving că nu poate fi vorba de neştiinţă, o neînţelegere sau o interpretare greşită (Comisarul Hahn era la doi metri de premierul Filip cînd şi-a făcut declaraţia): făcând-o pe niznaiul, autorităţile de la Chişinău pur şi simplu mint. O minciună care ar putea costa Moldova 100 de milioane de euro.
Jurnal.md
