În sală au asistat doar deputaţii din fracţiunea PD şi câţiva parlamentari neafiliaţi. Fracţiunile PSRM, PCRM, PL şi PLDM au părăsit plenul Parlamentului în semn de protest.

Anterior, Iurie Leancă a candidat la funcţia de şef al statului, dar a acumulat doar 3,11% din voturi. Anticoruptie.md a prezentat atunci pas cu pas cariera politică a politicianului, realizările, dar şi cele mai controversate decizii luate în perioada în care a ocupat funcţia de premier.

Diplomatul Iurie Leancă a revenit în politică acum aproape opt ani, aderând la PLDM la sfârşitul lunii ianuarie 2009. La alegerile parlamentare din acel an - de la 5 aprilie şi la anticipatele de la 29 iulie - politicianul a ocupat locul zece în lista de candidaţi ai formaţiunii. La scrutinul de peste un an, Iurie Leancă urcă pe poziţia a cincea, iar la electorala de acum trei ani a ocupat locul doi, avându-l în faţă pe Vlad Filat, liderul PLDM de atunci. Politicianul a renunţat însă la fotoliul de deputat, devenind în 2009 ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi viceprim-ministru în Guvernul Filat I şi II. În mai 2013, Leancă a devenit premier după ce Vlad Filat a fost demis din această funcţie cu votul a 54 de deputaţi care au susţinut moţiunea de cenzură depusă de fracţiunea PCRM. În decembrie 2014, după alegerile parlamentare, Cabinetul de miniştri condus de Iurie Leancă şi-a prezentat demisia, politicianul venind în fotoliul de parlamentar.

Peste doar trei luni, după ce nu a reuşit să obţină votul deputaţilor PCRM ca să acceadă din nou în funcţia de prim-ministru, proaspătul deputat a anunţat că părăseşte PLDM şi că va crea o nouă formaţiune politică pro-europeană. „PD şi PLDM neagă cu ipocrizie coaliţia cu PCRM, dar o confirmă prin fapte. Vreau ca opinia publică să ştie că situaţia la care s-a ajuns astăzi a fost pregătită din timp. Am crezut că este doar o impresie că negocierile se mimează. Nu a fost aşa. Miza finală a fost o alianţă cu PCRM - un partener comod pentru cei care nu vor să lupte cu corupţia, care vor să îngroape adevărul despre jaful de la Banca de Economii, să controleze instituţiile statului”, argumenta atunci Iurie Leancă.

Astfel a apărut Partidul Popular European din Moldova (PPEM), despre care politicianul spunea că „va fi crescut şi finanţat prin contribuţia cetăţenilor, nu din bani cu provenienţă neclară şi dubioasă”. „Câţi bani vom reuşi să adunăm, atâţia bani vom cheltui”, promitea Iurie Leancă. 

Până a reveni în politică, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al companiei Ascom, deţinută de milionarul Anatol Stati. Iurie Leancă s-a angajat în domeniul privat după ce a ocupat mai multe funcţii în Ministerul Afacerilor Externe, ajungând în 1999 prim-viceministru al Afacerilor Externe, funcţie pe care a păstrat-o până în 2001, an în care s-a angajat la Ascom.  

Cerere de demisie de ochii lumii şi scandalul cu automobilele de lux de la Moscova

Aflându-se în funcţia de ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă a declarat că dacă până la sfârşitul anului 2012 cetăţenii moldoveni nu vor avea regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, va demisiona. În decembrie 2014, Iurie Leancă a depus o cerere de demisie pe care Vlad Filat a respins-o. „Categoric, eu nu pot să accept această solicitare. Domnul Leancă este un ministru bun”, a declarat fostul prim-ministru, condamnat între timp pentru acte de corupţie.

Regimul de vize a fost anulat acum trei ani, pe când Iurie Leancă era deja şef la Executiv. Pe 28 aprilie 2014, un avion cu 100 de moldoveni la bord, printre care şi Iurie Leancă, a decolat spre Atena, Grecia, astfel fiind marcat evenimentul. Tot în 2014, a fost semnat şi Acordul de Asociere cu UE. Aceste două evenimente au avut o importanţă majoră în relaţia Chişinăului cu structurile UE, în acea perioadă Republica Moldova fiind prezentată drept „o poveste de succes” a Parteneriatului Estic.

Între timp, în mai 2013, înainte de a ajunge şef al Cabinetului de miniştri, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, condus de Iurie Leancă, a ajuns în centrul unui scandal legat de circa 60 de automobile de lux cu numere de înmatriculare atribuite misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Rusia. Printre cei care circulau prin Moscova cu numere diplomatice era omul de afaceri Ilan Şor, dar şi soţia sa, interpreta Jasmin. Deşi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie au mers în capitala Federaţiei Ruse pentru a efectua investigaţii, cazul nu a fost încă elucidat. „Eu, cât am fost în funcţia de ministru, nu ştiam de aceste Bentley. Maşinile au fost înregistrate pe angajaţi tehnici de la Ambasadă. Nu ştim numele, contează să venim cu un sistem pus la punct. Ilan Şor, din câte am auzit, a avut şi dânsul. Acum, nu mai are. I s-au retras”, a declarat Iurie Leancă în iulie 2013. 

Iată ce a spus deputatul la Clubul Jurnaliştilor de Investigaţie, din această campanie electorală: „Am fost primul care am făcut ordine la Moscova cu numerele diplomatice. Dânsul (Ilan Şor - n.r.) nu a avut un număr de înmatriculare dat în timpul meu. Poate a avut înainte de asta. Dacă nu mă înşel, maşinile erau ale lui Veaceslav Platon, nu atât ale lui Ilan Şor. Am cerut urgent de la Ambasada Moldovei la Moscova lista tuturor vehiculelor care de-a lungul anilor au beneficiat de plăcuţe de înmatriculare diplomatice. Ministerul de Interne de la Moscova aşa şi nu ne-a răspuns, aşa că am mers pe datele care erau la Ambasadă şi am cerut rezilierea acestor înţelegeri.”   

„Gafele monumentale” ale Guvernului LeancăIurie Leancă, pe când ocupa funcţia de premier. Foto: gov.mdÎn perioada în care Iurie Leancă a ocupat fotoliul de premier al Republicii Moldova, Guvernul a concesionat Aeroportul Internaţional Chişinău, una dintre cele mai controversate „afaceri” încheiate de Executiv. O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul Naţional a arătat că, deşi la concurs au fost invitate cinci companii de talie europeană, cu experienţă în activitatea aeroportuară, comisia de concurs a ales o companie anonimă, fondată de un aeroport din Rusia şi o uzină rusească de producere a locomotivelor, care în scurt timp au cedat „afacerea” unui off-shore. „În cazul Aeroportului am admis chestia asta, dar cred că aş fi acţionat altfel. Cel puţin aş fi verificat de câteva ori rezultatele acelei comisii care a selectat compania. Mi s-a spus că este şi o companie din Coreea de Sud care deţine 35% din întreprinderea mixtă din Habarovsk. Mi s-a explicat de ce trebuie să fie tender închis. Deci, dacă aş fi fost mult mai experimentat, atunci cred că n-aş fi mers pe situaţia respectivă”, a recunoscut Iurie Leancă la o şedinţă a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice.

În aceeaşi perioadă, Guvernul a pierdut pachetul majoritar de acţiuni la Banca de Economii a Moldovei şi a acordat în şedinţă închisă 9,4 miliarde de lei credite de urgenţă din rezervele BNM celor trei bănci devalizate: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. „Nu a fost o decizie a lui Iurie Leancă. A fost o decizie a Guvernului, colectivă, în baza sesizării foarte insistente a BNM. Două luni m-am tot chinuit în acest sens, fiindcă, până la urmă, Guvernul putea să nu facă nimic. Putea pur şi simplu să spună că toată responsabilitatea trebuie pusă pe seama acţionarilor”, a declarat Iurie Leancă în cadrul aceleiaşi şedinţe a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie.

Oferind explicaţii pe marginea aceluiaşi subiect, în februarie 2015, politicianul a spus la Jurnal TV: „Am fost doar prim-ministru, n-am fost nici procuror, nici judecător.”

Ulterior, mai mulţi demnitari, dar şi foşti funcţionari au sugerat că Iurie Leancă ar urma să fie tras la răspundere. Printre aceştia a fost şi Mihail Gofman, fost şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor de la CNA, care a declarat că politicianul va fi arestat pentru deciziile dubioase privind sectorul bancar.

Continuare pe Anticorupţie.md.