Este vorba de 12 măsuri care, potrivit reprezentanţilor formaţiunii, vor asigura o mai bună reprezentare a cetăţenilor în Parlament de către persoane alese în mod transparent, în baza principiilor de  meritocraţie, integritate, profesionalism, capabile să elaboreze acte legislative şi politici de stat în beneficiul ţării şi al cetăţenilor: 

1. Introducerea votului preferenţial, când fiecare alegător votează atât partidul său favorit, cât şi candidatul preferat din listă. Ordinea finală a listei deputaţilor aleşi depinde strict de opţiunea alegatorilor şi numărul de voturi acordate pentru fiecare candidat, indiferent de lista iniţială, înregistrată la Comisia Electorală Centrală. Astfel, pe de o parte, rolul partidelor politice în calitate de actori ai pluralismului politic nu este diminuat, iar pe de altă parte, legătura dintre alegători şi deputaţi devine mai puternică în mod real.   

În condiţiile în care guvernarea nu va consimţi asupra implementării sistemului  preferenţial proporţional, acesta va fi promovat de către Platforma Demnitate şi Adevăr în cadrul următorului legislativ în rezultatul întrunirii unui larg consens politic naţional şi al unui aviz corespunzător al Comisiei de la Veneţia. 

2. Creşterea nivelului de reprezentare a femeilor în procesul electoral prin majorarea cotei obligatorii pentru femei până la cel puţin 50% de locuri din listele partidelor pentru alegerile parlamentare. 
 
3. Creşterea nivelului de reprezentare a Diasporei, a tinerilor şi a persoanelor care reprezintă comunităţile la nivel regional. Platforma Demnitate şi Adevăr va asigura în cadrul listei sale electorale pentru legislativul ţării o pondere de circa 60% a persoanelor din regiunile ţării care se bucură de respect şi încredere în comunităţile lor, 20% reprezentanţilor Diasporei. De asemenea, Platforma DA va asigura în cadrul listei electorale o pondere de circa 25% reprezentanţilor tinerilor din numărul total de candidaţi. 
 
4. Depolitizarea Comisiei Electorale Centrale. Platforma DA pledează pentru ca majoritatea absolută a membrilor CEC (6 membri) să fie desemnaţi din rândul organizaţiilor non-guvernamentale specializate în procesele electorale în baza unui concurs transparent, public, iar ceilalţi 3 membri să fie delegaţi de către majoritatea parlamentară, opoziţie şi preşedintele Republicii Moldova.

Un alt obiectiv important este creşterea capacităţilor organizaţionale a CEC de a asigura o supraveghere eficientă a finanţării campaniilor electorale şi de a oferi suficiente instrumente instituţionale pentru a sancţiona încălcările privind finanţarea campaniilor electorale, în special depăşirea abuzivă a limitelor de cheltuieli în campaniile electorale din partea partidelor oligarhice.

Comisia Electorală Centrală trebuie să devină o instituţie cheie în sistemul democratic. Este necesară investigarea  activităţii CEC-ului în ultimii ani în vederea aflării adevărului despre bănuielile care există în societate referitor la frauda electorală. Activitatea CEC trebuie să fie atât de transparentă, depolitizată şi corectă, încât să nu existe o minimă suspiciune cu privire la buna desfăşurare a procesului electoral. 

5. Depolitizarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Platforma DA pledează pentru ca majoritatea membrilor CCA să fie desemnaţi din partea organizaţiilor non-guvernamentale specializate în domeniul audiovizualului în baza unui concurs public şi transparent. 

Depolitizarea CCA va garanta asigurarea reflectării  echilibrate şi imparţiale a campaniilor electorale. Devenind o instituţie independentă de puterea politică, CCA va avea responsabilitatea de a sancţiona aspru reflectarea neechilibrată şi influenţată politic a evenimentelor din campania electorală, oferind condiţii egale pentru concurenţii electorali.

6. Sancţionarea propagandei, inclusiv în perioada campaniei electorale şi interzicerea publicităţii comerciale electorale la toţi radiodifuzorii, precum şi a banerelor electorale. 

7. Acordarea timpului egal şi gratuit de antenă pentru publicitatea electorală  la Televiziunea Naţională şi Radioul Naţional. Totodată, posturile de televiziune şi radio care conţin în grila lor de emisie ştiri vor organiza dezbateri electorale reglementate legal.    

8. Deschiderea unui număr suficient de secţii de vot în străinătate şi alocarea a nu mai puţin de 10 mii de buletine de vot pentru fiecare secţie. 

9. Elaborarea mecanismului de implementare a votului prin corespondenţă cu respectarea caracterului egal, secret şi liber exprimat. 

10. Înăsprirea semnificativă a sancţiunilor pentru fraudele electorale, cum ar fi: turismul electoral şi votul multiplu, falsificarea listelor electorale şi a rezultatelor votării, coruperea alegătorilor, etc.  

11. Asigurarea unei evidenţe stricte şi transparente a listei de alegători pentru evitarea oricăror riscuri şi suspiciuni de fraudă în procesul electoral. Listele de alegători vor fi actualizate şi ordonate de către instituţiile responsabile, în primul rând autorităţile locale cu participarea nemijlocită a societăţii civile, mass-media în cel mai transparent mod posibil. De asemenea, pentru a asigura ca listele electorale să fie actualizate corect,  Registrul de stat al populaţiei va  fi verificat şi actualizat cu partciparea obligatorie a  societăţii civile sub monitorizarea presei independente.

12. Modernizarea cadrului legal cu privire la partidele politice în vederea democratizării funcţionării acestora, inclusiv pe componenta participării la alegeri a membrilor partidelor. Vor fi promovate reglementări care să reducă la maxim puterea discreţionară a organelor de conducere a partidelor, vor fi instituite mecanisme şi proceduri democratice privind desemnarea candidaţilor. De asemenea, noul cadru legal cu privire la partidele politice va prevedea reguli clare de alegeri interne în partide, definirea clară a funcţiilor şi atribuţiilor organismelor statutare, oferirea mecanismelor de participare a membrilor de partid pentru a candida pentru funcţii publice, etc.