Studiul descrie portofoliul de active economice ale oligarhilor majori din cele trei ţări, defineşte natura influenţei lor asupra elaborării politicilor publice şi scoate în evidenţă dezavantajele pe care oligarhia le comportă pentru buna guvernare a acestor ţări.

În ceea ce priveşte tipul oligarhiei, în Republica Moldova este prezentă în forma sa severă, manifestată prin fenomenul de „stat capturat”. După numărul de oligarhi, avem un oligarh cu poziţie dominantă care nu are concurenţi. Mijloacele de acţiune ale acestuia  - indirect prin intermediul companiilor offshore şi proxy-uri, şi direct prin intermediul partidelor politice şi instituţiilor de stat

În Republica Moldova, primii paşi importanţi pentru dezvoltarea unui sistem oligarhic au fost făcuţi în timpul guvernării PCRM (2001-2009), iar procesul de oligarhizare a ţării s-a accelerat în prima perioadă de guvernare a AIE (2009-2013). După ce, în octombrie 2015, Vladimir Filat a fost arestat şi condamnat la nouă ani de închisoare, acest lucru a condus la monopolizarea puterii de către oligarhul Vladimir Plahotniuc care, datorită controlului său asupra tuturor instituţiilor principale ale statului, a concentrat în mâinile sale instrumente politice şi economice fără precedent. Scala copleşitoare a influenţei lui Plahotniuc şi poziţia lui de necontestat ne permite să spunem că Republica Moldova prezintă acum simptomele unui „stat capturat”, se spune în studiu.

Averea lui Plahotniuc a fost estimată în 2010 la două miliarde de dolari. Acesta are afaceri în sectorul imobiliar, comerţul cu metale, deţine 70% din piaţa media care îi şlefuieşte imaginea şi îi asigură venituri din publicitate. Plahotniuc are implicaţii şi în sectorul energetic. Compania intermediară Energokapital, care a vândut energia electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan între decembrie 2014 şi martie 2017, pare a fi legată de el. Totodată, Plahotniuc a fost implicat în recenta criză din sectorul bancar.

Din punct de vedere al controlului asupra instituţiilor de stat, Moldova este probabil cel mai avansat model de captare a statului în Europa, spun autorii studiului. Multe dintre domeniile cele mai importante, în special cele din sectorul de drept, precum Procuratura Generală şi Centrul Anticorupţie, sunt controlate de Vladimir Plahotniuc.

Nici Procuratura Generală şi nici Centrul Anticorupţie nu au reacţionat în legătură cu implicarea reprezentanţilor oligarhilor în frauda bancară, sectorul energetic sau cazurile de deturnare de fonduri la întreprinderile de stat. Totodată, instituţiile s-au angajat într-o luptă destul de selectivă a corupţiei (în special împotriva lui Filat, Platon etc.).

Semnele capturării statului se văd şi în Parlament. Până în mai 2017, PD a atras în fracţiunea sa mai mult de 40 de parlamentari prin diferite forme de presiune. Astfel, democraţii şi-au dublat numărul mandatelor, de la 14 deputaţi după alegerile din noiembrie 2014. PD încearcă acum să modifice sistemul electoral fără a avea un sprijin deplin din partea opoziţiei şi a majorităţii societăţii civile.

Sondajele recente arată că PD riscă să nu treacă pragul de 6% necesar pentru a rămâne în Parlament. Astfel caută să justifice necesitatea trecerii de la sistemul proporţional actual la un sistem mixt.

Prezenţa oligarhilor în cele trei state reprezintă un teren fertil şi pentru fenomenul corupţiei, spun experţii. Ucraina şi Moldova sunt printre cele mai corupte ţări din lume, clasate în prezent pe locurile 134 şi, respectiv, 123 în ceea ce priveşte Indicele de percepţie a corupţiei realizat de Transparency International în 2016. Între timp, Georgia (locul 44) este un exemplu în care se pot face progrese importante, reducerea corupţiei fiind una dintre cele mai mari realizări ale lui Saakaşvili.

Oligarhii obţin control asupra unor sectoare cheie ale economiei, împiedicând concurenţa. Experţii amintesc aici de monopolul pe care Plahotniuc îl deţine pe piaţa media, ce de publicitate, comerţul cu metale, etc.

Potrivit studiului, prezenţa oligarhilor rămâne unul dintre principalele obstacole în calea reformelor. Orice program de modernizare sistemică a statului ar reprezenta o ameninţare la adresa intereselor oligarhilor. Prin urmare, ei au încercat să folosească instrumentele disponibile pentru a influenţa procesul de reformă, pentru a se asigura că nu le afectează afacerile.

În Moldova, obiectivul lui Plahotniuc se contrazice cu logica reformelor care ar reduce corupţia sistemică şi politică în sectoarele public şi privat. Cele mai recente şi ilustrative cazuri de blocare a reformelor se referă la numirea noului procuror general şi pachetul legislativ de integritate. Numirea rapidă şi controversată a lui Eduard Harunjen în funcţia de procuror general la sfârşitul anului 2016 a ridicat semne grave de întrebare în ceea ce priveşte angajamentul autorităţilor de a continua reforma procuraturii.

La capitolul recomandări, experţii spun că procesul de combatere a oligarhiei necesită, în mod corespunzător, o largă acoperire, inclusiv prin consolidarea capacităţilor instituţionale, instituţii de combatere eficientă a corupţiei, finanţarea publică adecvată a partidelor politice, politici publice efective în materie de concurenţă, independenţa justiţiei şi a presei. Toate aceste componente sunt parte a mai multor elemente ale Acordului de Asociere pe care aceste state le au semnate cu UE.