„Am discutat în ultimul timp cu mii de oameni şi am certitudinea că nu sistemele electorale noi ar trebui să ne preocupe acum. Cei pensionaţi se gândesc cum să le rămână şi de mâncare, după ce-şi vor plăti din pensia de o mie de lei serviciile, taxele şi preţul nebun al medicamentelor, de câteva ori mai scumpe decât în ţările vecine. Şi deseori nu mai ajung la un doctor. Celor ce au norocul să aibă un loc de muncă, angajaţilor, abia de le ajung banii de la un salariu la altul. Antreprenorii sunt sufocaţi de controale arbitrare, iar zecile de mii de patentări nu ştiu încotro s-o apuce la finele anului. Tinerii numără zilele până vor pleca din ţară. Bătrânii numără zilele până la revenirea copiilor şi nepoţilor în concedii din Padova sau Moscova, din Barcelona sau Dublin, ştiind că fiecare întâlnire cu apropiaţii alungaţi peste hotare în căutarea unui trai decent, poate fi ultima”, a declarat Andrei Năstase în cadrul protestului de ieri.

În ciuda acestor lucruri, oamenii nu trebuie să lase mâinile în jos şi să devină indiferentă, or asta este exact ceea de ce are nevoie regimul.

„Această guvernare ne-a transformat statul clădit prin sudoarea a zeci de generaţii într-o enclavă a sărăciei, a corupţiei, a nedreptăţii şi umilinţei.
Moldova a devenit o feudă pe care oamenii rămaşi acasă sunt exploataţi ca nişte sclavi, iar aparatul oligarhic e întreţinut din munca lor neplătită şi din remitenţele unui milion de cetăţeni din diasporă. Am întâlnit în ţară şi foarte multă lume cuprinsă de indiferenţă, disperare, dezamăgire. Dezinformarea, manipularea, cultivarea deznădejdii au devenit politici de stat şi se realizează metodic prin canalele de televiziune ale celor doi parteneri de business politic, Plahotniuc şi Dodon. De oameni dezamăgiţi au ei nevoie. Ei se tem de oamenii uniţi, activi, cu speranţă şi încredere în viitor. Si noi trebuie să fim uniţi şi încrezători. Pentru generaţiile viitoare, deznădejdea nu poate fi o scuză a inacţiunilor noastre în cele mai importante clipe ale istoriei”, a menţionat Andrei Năstase.