„Comunitatea de experţi occidentali şi instituţiile UE nu dedică suficient timp pentru a urmări evenimentele din Republica Moldova, iar politica acesteia este greu de înţeles pentru străini. Problemele interne ale Uniunii Europene permit Moldovei să scape neobservată în mecanismele de monitorizare ale Bruxelles-ului şi statelor membre. Cu toate acestea este important de a înţelege cât de grav stau lucrurile în ţara vecină cu UE, deoarece o diagnoză greşită ar putea rezulta în aplicarea unei politici nepotrivite”, spun autorii studiului, Kamil Całus şi Wojciech Konończuk.

„Spre sfârşitul lui 2015, oligarhul Vladimir Plahotniuc a devenit nu doar cel mai bogat om din Republica Moldova, dar şi jucătorul politic numărul 1 în toată ţara. El şi-a consolidat poziţiile prin înlăturarea principalilor rivali, printre care fostul premier Vladimir Filat şi omul de afaceri Veacealav Platon, care au fost trimişi după gratii. Totodată, oligarhul a reuşit să-şi creeze şi subordoneze o majoritate parlamentară şi să impună un nou guvern în frunte Pavel Filip”, se mai arată în studiu.

Potrivit autorilor, „influenţa politică a lui Plahotniuc este informală, deoarece el nu deţine nicio funcţie publică, fiind doar preşedintele PD. Chiar şi aşa, oligarhul a reuşit într-un timp scurt să distrugă sistemul de control şi echilibrul, consolidând întreaga putere în mâinile sale. Astfel, spaţiul pentru activitate politică normală în Moldova s-a îngustat”.

„Puterea lui Plahotniuc se bazează, de asemenea, pe o preluare completă a aparatului de stat, inclusiv şi controlul asupra sistemului judiciar, al Procuraturii Generale şi al Centrului Naţional Anticorupţie. În Republica Moldova nu mai există instituţii independente. Aici, au un rol important şi afacerile private ale lui Plahotniuc, care sunt estimate la 2 miliarde de dolari. Fie direct, fie prin interpuşi, acesta deţine în proprietate patru din cele cinci posturi de televiziune cu acoperire naţională”.

„Contrar credinţei populare, influenţa lui Plahotniuc nu este echilibrată de Igor Dodon, care a fost ales şef al statului în 2016. În pofida ostilităţii oficiale, cei doi de fapt colaborează foarte strâns”, se mai arată în analiză. 

De asemenea, Kamil Całus şi Wojciech Konończuk spun: „Dar asta nu înseamnă că Plahotniuc nu se confruntă cu probleme. Cea mai gravă problemă a lui Plahotniuc este lipsa de legitimitate pentru puterea lui. În ochii oamenilor, el este asociat cu corupţia la scară largă şi fraudele financiare, inclusiv jaful secolului. Doar 1% din alegători au încredere în el şi doar 5% ar vota pentru PD. Misiunea crucială a lui Plahotniuc este de a-şi îmbunătăţi imaginea atât în ​​ţară, cât şi în străinătate”.

„Acţiunile sale s-au concentrat asupra păstrării puterii sale aproape monopoliste, care a diminuat libertatea şi a subminat pluralismul politic din Republica Moldova. Lupta împotriva corupţiei nu are un scop, dar este un mijloc pentru a elimina rivalii lui Plahotniuc. Indicele corupţiei pentru anul 2016 Moldova a pierdut 20 de poziţii în comparaţie cu anul precedent, ocupând locul 123 din cele 176 ţări incluse în analiză. Plahotniuc a optat pentru introducerea unui nou cod audiovizual, care impune posturile de televiziune să majoreze volumul producţiei autohtone. Oficial, schimbarea are drept scop reducerea propagandei ruse în mass media, însă în realitate noile reglementări vor duce la lichidarea posturilor mici, iar asta va agravaşi mai mult situaţia mass-mediei din Republica  Moldova, care deja se deteriorează rapid”, se mai relatează în analiză. 

„În condiţii în care Plahotniuc nu reuşeşte să aibă o susţinere populară pentru partidul pe care îl conduce cu ajutorul instrumentelor PR, oligarhul şi-a propus să modifice sistemul electoral şi a propus sistemul uninominal, dar îi convine şi un sistem mixt. Această mişcare face parte din strategia lui de a câştiga alegerile parlamentare din 2018. Pe agenda sa internaţională, Plahotniuc vrea să-şi asigure susţinerea UE şi SUA. Televiziunile oligarhului îl prezintă drept un pro-european carismatic, care poate opune rezistenţă presiunilor Moscovei, poate implementa reformele aşteptate la Bruxelles, inclusiv obligaţiunile asumate în Acordul de Asociere cu UE. Eforturile lui sunt susţinute Oligarhul este asistat de agenţii recunoscute de lobby, inclusiv Grupul Podesta din SUA”.

Experţii spun că cel mai importat este ca intenţiile lui Vladimir Plahotniuc să fie înţelese ca atare. „În pofida retoricii pro-europene şi pro-reforme, în realitate Plahotniuc nu este interesat să modernizeze Republica Moldova, sau acest fapt ar submina temeliile puterii lui. El nu are o anumită ideologie sau program de guvernare şi ar putea lejer să se întoarcă cu faţa spre Moscova dacă decide că acest lucru convine intereselor lui politice”, au explicat autorii studiului.

„Pentru a implementa o politică eficientă faţă de Republica Moldova, UE trebuie să privească întreaga imagine, într-un mod pragmatic şi fără iluzii. Miza este nu doar viitorul Moldovei, dar şi credibilitatea Uniunii Europene. Dacă Acordul de Asociere, care reprezintă instrumentul principal în procesul de modernizare a partenerilor din Europa de Est, suferă eşec într-un stat atât de mic cum este Republica Moldova, cum ar putea acesta să reuşească în alte regiuni?”, punctează cercetătorii.