Centrul de Politici şi Reforme susţine că o alternativă pentru ideea trecerii la sistemul de vot uninominal, argumentată de forţele care o promovează prin necesitatea schimbării clasei politice şi de a asigura reprezentativitatea cetăţenilor, ar fi eliminarea barierelor de acces în viaţa politică prin simplificarea la maxim a procedurii de înregistrare a partidelor. Practica europeană demonstrează că acest lucru este mai degrabă o normă, decât o excepţie, iar reglementările şi standardele internaţionale încurajează o astfel de abordare.
Cerinţele actuale pentru înregistrarea formaţiunilor politice presupun existenţa a cel puţin patru mii de membri, domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi cel puţin 120 de membri în fiecare din unităţile administrativ-teritoriale. Experţii Centrului de Politici şi Reforme afirmă că acest număr de membri, dar şi repartizarea lor geografică sunt prevederi excesiv de restrictive şi fac înregistrarea unui partid, pe de o parte, foarte costisitoare şi complexă, iar pe de alta, practic imposibilă, de exemplu în cazul partidelor regionale sau de nivel local.
Totodată, ei spun că această normă limitează nejustificat dreptul la libera asociere a cetăţenilor, inhibă pluralismul politic şi permite partidelor existente, chiar şi celor compromise, să se menţină la putere. Majoritatea ţărilor din UE au reguli extrem de flexibile pentru procedura de înregistrare a unui partid, care stipulează un număr simbolic de membri fondatori. De exemplu, în Austria, cu o populaţie de peste opt milioane, o singură persoană poate crea un partid. La fel este în Irlanda, care are aproape cinci milioane de locuitori. În ţări dezvoltate cu populaţie de zeci de milioane precum Germania, Franţa, Italia sau Marea Britanie, pentru înregistrarea unei formaţiuni politice sunt suficienţi trei membri. Şi în România, unde până nu demult erau necesare 25.000 de semnături ale membrilor pentru înregistrarea unui partid, în prezent sunt necesare doar 3.
Centrul de Politici şi Reforme comentează că o modificare în acest sens a Legii privind partidele politice ar permite liberalizarea pieţei de idei, ar impulsiona accederea în spaţiul public a oamenilor noi, cu idei demne de a fi auzite. Mai mult, schimbarea procedurii de înregistrare a partidelor va crea premise pentru ca electoratul să nu mai aleagă răul cel mai mic sau să voteze candidaţi independenţi cu şanse minime de accedere în Parlament şi ar porni un proces de reformare a clasei politice în mod natural, fără intervenţii care doar să mascheze situaţia, servind astfel intereselor partidelor de la guvernare.
Jurnal.md
