Dacă astăzi s-ar desfăşura alegeri libere şi corecte în Moldova, Partidul Democrat, care astăzi conduce, va câştiga aproximativ 4% din voturi. În cadrul actualului sistem de reprezentare proporţională, rezultatele obţinute nu le-ar asigura niciun loc în Parlament. Şi dacă nu pot să-şi asigure o prezenţă parlamentară prin popularitate, partidul pare să intenţioneze să-l securizeze prin tehnicitate. Ei propun schimbarea sistemului electoral într-un „sistem mixt”, care le-ar asigura până la 40 de locuri din 101.

Partidul pretinde că noul sistem va „aduce factorii de decizie politică mai aproape de alegători”. Dar experienţa altor democraţii şubrede din vecinătatea Moldovei, unde clientelismul şi corupţia sunt la fel la putere, arată că un astfel de sistem, de fapt, inhibă pluralismul politic şi cimentează reţele corupte la putere.

În contextul unor reforme interne blocate şi o revoltă socială crescândă în legătură cu scandalurile de corupţie, Partidul Democrat se grăbeşte să rescrie legea înainte de următoarele alegeri parlamentare din toamna anului 2018.

Plecarea de la sistemul actual proporţional a fost anunţată pentru prima dată de controversatul oligarh Vladimir Plahotniuc, preşedinte al Partidului Democrat şi liderul neformal al coaliţiei de guvernământ. La 5 mai, după o campanie de aproape două luni de promovare a sistemului uninominal, coaliţia de guvernământ a adoptat în primă lectură „compromisul” propus de socialişti - sistemul mixt. Votul a fost precedat de o dezbatere artificială şi fără să fie aşteptat avizul Comisiei de la Veneţia, care oferă consiliere cu privire la legea constituţională În Europa Centrală şi de Est pentru Consiliul Europei.

În cazul în care statul de drept ar susţine democraţia în Moldova, un sistem electoral mixt ar fi un bun înlocuitor al actualului sistem de tip listă-închisă. Cei care propun modificarea sistemului electoral fac referire la democraţiile occidentale consolidate, precum Germania. Dar după cum arată experienţa democraţiilor tinere din Europa Centrală şi de Est, un sistem electoral mixt poate provoca daune de durată. În democraţiile slabe, cu o ocorupţie endemică, cum ar fi Moldova, o astfel de schimbare va spori preţul campaniilor electorale, va favoriza ascensiunea unor magnaţi de afaceri inadecvat de puternici în politică şi va limita şansele electorale ale partidelor politice mai noi şi mai mici.

Aceasta a fost experienţa României, care s-a întors la un sistem propoţional în 2016, după ce a flirtat cu un sistem mixt timp de două cicluri electorale. Această perioadă a limitat pluralismul şi a adus în Parlament oameni care erau mai interesaţi de imunitatea pe care le-o aduce fotoliul de deputat decât de reforme. Ucraina şi Georgia suferă de deficienţe democratice similare în situaţia sistemelor uninominale şi mixte, ambele luând în considerare o reformă electorală.

În Moldova, riscurile sunt amplificate de contextul politic. Proiectul de lege are deficienţe grave. În primul rând, criteriile de constituire a circumscripţiilor electorale nu sunt clar definite, ceea ce poate încuraja frauda. În al doilea rând, delimitarea circumscripţiilor se bazează pe statisticile naţionale complicate şi contradictorii. În al treilea rând, proiectul de lege nu precizează modul în care va fi asigurat dreptul la vot pentru cetăţenii din regiunea separatistă Transnistria. În al patrulea rând, nu este clar cât de multe circumscripţii vor fi deschise în diasporă. Ultimul punct este critic, având în vedere că, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, în jur de 753.800 de moldoveni trăiesc în străinătate şi au susţinut economia Moldovei cu remitenţe de aproape 17 miliarde de dolari în ultimii 15 ani. Voturile lor la ultimele două alegeri s-au dovedit esenţiale pentru rezultatele finale. Iar prevederile proiectului de lege la acest capitol sunt vagi, lăsând spaţiu de manevră după adoptarea lui.

În cele din urmă, guvernul mimează un dialog cu societatea civilă pentru a mulţumi Occidentul. Folosind media controlată politic, Partidul Democrat încearcă să creeze impresia că există un sprijin în masă pentru reforma electorală. Bani grei, de origine netransparentă, sunt cheluiţi în acest sens. Finanţarea obscură a partidelor politice, lipsa independenţei Comisiei Electorale Centrale şi uşurinţa prin care alegerile pot fi manipulate sunt problemele reale ale sistemului electoral, aşa cum s-a subliniat recent într-o scrisoare deschisă a societăţii civile din Moldova, semnată de experţi şi ONG-uri şi adresată partenerilor occidentali. Trecerea la un sistem mixt nu o rezolvă pe niciuna dintre ele.

În ultimul deceniu, UE a acordat peste 1 miliard de euro din banii contribuabililor europeni drept ajutor financiar pentru Moldova. Aceasta este o sumă semnificativă pentru o ţară cu o populaţie totală de numai 3,5 milioane de oameni.

În prezent, UE subvenţionează un guvern corupt şi abia legitim, care se ocupă exclusiv de promovarea intereselor private înguste. În timp ce coaliţia declarată pro-UE scurge fonduri de la partenerii occidentali care sunt preocupaţi în primul rând de deversarea din Ucraina, nicio asistenţă nu ajunge la societate. Fondurile UE sunt deci mai degrabă dăunătoare decât vin să sprijine consolidarea democraţiei în Moldova.

UE ar trebui să îşi revadă sprijinul financiar acordat Moldovei în absenţa unor reforme semnificative, în conformitate cu Acordul de Asociere. Ca şi Ungaria, Republica Moldova acceptă cu plăcere banii de la Bruxelles, dar nu doreşte să se angajeze la valorile europene ale bunei guvernări. Statul moldovenesc nu ar supravieţui fără asistenţă donatorilor occidentali. Va trebui apoi să-şi reevalueze serios principiile statalităţii, consolidării instituţionale şi ale relaţiei stat-cetăţean. Cu toate acestea, interesul Rusiei pentru un guvern „loial” la Chişinău înseamnă că Vladimir Putin ar fi cu siguranţă interesat să umple vidul, în ciuda problemelor financiare actuale ale ţării pe care o conduce. Preşedintele Igor Dodon a exprimat, în mod repetat şi deschis, sprijinul Partidului Socialiştilor pentru o mai mare influenţă a Rusiei”.

Partidul Popular European şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa din Parlamentul European au condamnat printr-o declaraţie comună modificarea propusă a sistemului electoral. Cu toate acestea, mustrarea publică nu funcţionează la politicienii moldoveni. Donatorii occidentali ar trebui să-şi folosească influenţa economică pentru a stimula schimbarea.

UE, prin intermediul Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, şi-a consolidat poziţia de principal partener comercial al Moldovei - 63% din exporturile moldoveneşti sunt direcţionate spre pieţele UE. Integrarea economică îmbunătăţeşte competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii şi introduce noi tehnologii în economia Moldovei.

Experienţa noilor membri ai UE a arătat că integrarea economică drept instrument de reformă s-a dovedit a fi eficientă. Investiţia într-o cooperare economică mai puternică şi aducerea standardelor economice occidentale la producătorii moldoveni va avea un impact mai puternic asupra consolidării democraţiei decât subvenţionarea elitelor politice corupte prin intermediul reformelor „bunei guvernări”.