Mai precis, iniţiativa promovată de deputatul socialist Adrian Lebedinschi presupune modificarea art.30 din Legea Curţii de Conturi, astfel încît acţiunile de audit pot fi solicitate fără decizia Parlamentului, la cererea oricărei fracţiuni parlamentare, ori de câte ori apare necesitatea efectuării acestora şi nu o dată în semestru aşa cum este prevăzut la momentul actual.

Argumentele autorului iniţiativei

Autorul proiectului consideră că limitarea acestui drept al fracţiunilor parlamentare de a cere îndeplinirea obligaţiilor nemijlocite ale acestei autorităţi publice este nejustificată şi trebuie eliminată.

Deputatul constată că potrivit legii „Curtea de Conturi este unica autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de instituţie supremă de audit”, iar din considerentul că Curtea este unica autoritate publică înzestrată cu astfel de competenţe, reiese neputinţa adresării fracţiunilor parlamentare în probleme ce ţin de formarea, administrarea sau întrebuinţarea necorespunzătoare a resurselor financiare publice unei alte autorităţi.

Acesta mai reiterează că rolul de bază al deputatului, ca ales al poporului şi reprezentant al puterii legislative supreme este să reprezinte interesele poporului prin exercitarea, la necesitate, a controlului asupra activităţilor dubioase, care riscă să prejudicieze interesele alegătorilor săi, iar pentru alesul poporului nu este clar „de ce s-a stabilit limitarea posibilităţii adresării la anume o dată în semestru”.

Iniţiativa – contrară rigorilor internaţionale asumate şi de Republica Moldova

Neclarităţile autorului proiectului au însă de fapt explicaţii cît se poate de logice, iar impunerea unei peridiocităţi în care fracţiunile pot cere careva acţiuni de audit din partea Curţii de Conturi ţine inclusiv de respectarea standardelor internaţionale în materie de audit public asumate inclusiv şi de Republica Moldova.

În calitate de membru al INTOSAI – Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit şi EUROSAI – Organizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit (din anul 1994) Curtea de Conturi s-a angajat să respecte criteriile de convergenţă, necesare integrării europene, care rezultă din Liniile directoare europene de aplicare a standardelor de audit INTOSAI, elaborate în baza Declaraţiei de la Lima cu privire la liniile directoare ale auditului finanţelor publice, adoptată la Congresul IX INTOSAI, desfăşurat la Lima în anul 1977, Recomandările EUROSAI de la Praga; Declaraţia din Mexic cu privire la independenţă, adoptată la Congresul XIX INTOSAI, 2007.

Pentru a respecta angajamentele de aderare la cele mai bune standarde şi practici în domeniul auditului extern, Curtea a demarat, în anul 2007, procesul de transformare într-o instituţie supremă de audit, iar procesul de transformare s-a materializat în primul rînd prin elaborarea şi adoptarea noii Legi a Curţii de Conturi, care a intrat în vigoare începînd cu 01 ianuarie 2009, iar art. 30 al acestei legi care se doreşte acum a fi schimbat reflectă anume rigorile internaţionale pe care ţara noastră şi-a asumat să le implementeze.

În acest sens Declaraţia de la Lima cu privire la liniile directoare ale auditului finanţelor publice prevede că  „Instituţiile Supreme de Audit (ISA) îşi pot îndeplini sarcinile în mod obiectiv şi eficient numai dacă sunt independente faţă de entităţile controlate şi dacă sînt protejate împotriva influenţelor exterioare” şi chiar dacă „instituţiile publice nu pot fi absolut independente fiind parte componentă a statului în general, ISA vor avea independenţa funcţională şi organizatorică necesară pentru a-şi îndeplini sarcinile”.

Mai mult decît atît, unul din principiile Declaraţiei de la Mexicodespre Independenţa ISA  intitulat generic “Un mandat suficient de larg şi o discreţie deplină în îndeplinirea funcţiilor ISA” stipulează printre altele că “Luînd în considerare respectarea legilor adoptate de legislativ care le sunt aplicabile, ISA sunt libere de direcţie sau de intervenţie din partea legislativului sau a executivului în planificarea, programarea, conducerea, raportarea şi urmărirea efectelor acţiunilor de audit desfăşurate”. Or, propunerea de amendament a legislaţiei a autorului prin care fracţiunile parlamentare pot solicita Curţii de Conturi cînd vor ele efectuarea anumitor acţiuni de audit riscă să submineze capacitatea de planificare, organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi întrucît acţiunile de audit implică alocări de timp, personal şi resurse semnificative, care necesită minuţios şi în prealabil pregătite.

Guvernul a dat aviz negativ propunerii

De altfel, Guvernul a dat aviz negativ acestei iniţiative. În nota de argumentare pregătită de Ministerul Finanelor pe lîngă invocarea Declaraţiei de la Lima, se mai citează pasaje din legea Curţii de Conturi care prevăd expres că “Curtea de Conturi decide în mod independent asupra programului său de activitate, precum şi asupra modului de executare a acestuia”, iar propunerea deputatului A. Lebedinschi vine vădit în contradicţie cu prevederile legii.

Prin urmare Guvernul se pronunţă pentru menţinerea unor limitări în acest sens (solicitarea acţiunilor de audit de către fracţiunile parlamentare) pentru „a nu admite dezechilibre în programele anuale şi trienale de audit şi, respectiv, pentru a nu afecta buna funcţionare a Curţii de Conturi”.

Ministerul Finanţelor respectă independenţa Curţii de Conturi

Este de notat că în contextul prezentării rezultatelor Raportului pentru anul 2016 în ultimele zile Curtea de Conturi s-a aflat în vizorul public prin constatările unor abateri şi nereguli de miliarde. După cum reiese din raport, cele mai mari abateri ar fi fost depistate la Ministerul Finanţelor ­ de circa şapte miliarde lei, fiind vorba în special de administrarea veniturilor bugetare, unde s­au depistat abateri de 5,7 miliarde lei.

Chiar dacă specialiştii de la Ministerul Finanţelor au reacţionat printr-un comunicat la constatările Curţii prin care au explicat de ce consideră că sumele invocate de Curte în raport nu sunt abateri şi erori, aceştea punctează în acelaşi timp că “este un lucru firesc ca auditorul să-şi formeze o opinie independentă şi să-şi facă propriile estimări, care nu neapărat trebuie să coincidă cu estimările instituţiei auditate”.

Putem concluziona că iniţiativa propusă de modificare a Legii Curţii de Conturi este contrară prevederilor legale naţionale şi a standardelor internaţioale în materie de audit public asumate şi de Republica Moldova şi ar putea periclita buna funcţionare a instituţiei de audit supreme a acestui stat.

Deşi autorul încearcă să creeze impresia că urmăreşte obţinerea unui grad mai mare de transparenţă a finanţelor publice, în realitate este un fals. Asta pentru că adoptarea amendamentului ar permite deputaţilor să canalizeze activitatea Curţii de Conturi spre examinarea nejustificată a modului de gestionare a cheltuielilor bugetare de către anumite instituţii (în special cele conduse de persoane incomode), în loc să-i permită să se concentreze pe examinarea încălcărilor grave. Auditorii ar fi astfel suprasolicitaţi la numeroase cazuri minore sau neglijabile, iar ilegalităţile cu adevărat majore ar fi putea fi trecute cu vederea şi nu ar intra în atenţia publică.