Organele de drept nu au reuşit să ofere răspunsuri convingătoare la întrebările de bază legate de evenimentele de atunci. O bună parte din cei care, în virtutea funcţiilor, ar fi trebuit să răspundă penal pentru atrocităţile la care s-au dedat forţele speciale, au fost avansaţi în funcţii de cei care au preluat puterea după înlăturarea comuniştilor de la putere, alţii au emigrat politic de la comunistul Vladimir Voronin în tabăra oligarhului Vlad Plahotniuc, care controlează momentan puterea prin intermediul PDM, pozează în mari apărători ai „stabilităţii politice” şi operează cu slogane pro-europene în Parlamentul restaurat după incendiere. Alţii, inclusiv prim-ministrul din 2009 Zinaida Greceanîi (care avertiza părinţii la TV că poliţia va fi nevoită să tragă în copiii adunaţi la proteste), au emigrat spre Partidul Socialiştilor care îl deserveşte acum, la nivel parlamentar, pe preşedintele pro-rus, Igor Dodon.

În campania electorală din 2016, imperiul mediatic al oligarhului Plahotniuc l-a sprijinit pe Igor Dodon în detrimentul candidatului pro-european, Maia Sandu.

Puterea oligarhică se baricadează

Ca să evite discuţiile despre subiect, puterea oligarhică a anulat toate şedinţele publice, inclusiv tradiţionala şedinţă de vineri a Biroului permanent al Parlamentului; de două zile la hotelul privat al oligarhului-şef din Chişinău au loc nişte „adunări nocturne”, despre care nu se oferă detalii, dar la care participă persoane păzite de stat (maşini ale poliţiei şi ambulanţa au fost surprinse în preajmă), iar cu o zi înainte, pe 6 aprilie, Parlamentul a adoptat, în prima lectură, un proiect care va permite Armatei Naţionale să intervină în timpul protestelor, pentru a respinge atacurile asupra unor „clădiri, încăperi, construcţii sau mijloace de transport, indiferent de apartenenţa lor”. Anterior, la Parlament au fost montate geamuri antiglonţ şi gratii.

Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, pe atunci preşedinte al Republicii Moldova, se declară convins astăzi că liderii politici care au preluat atunci puterea au fost implicaţi în organizarea protestelor. Voronin susţine că nu întâmplător cel care era, în 2009, şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Artur Reşetnikov, împreună cu alţi 13 deputaţi comunişti, s-a alăturat, în actualul Parlament, majorităţii parlamentare care deserveşte partidul oligarhului Plahotniuc.

Coincidenţe?

În afară de ancheta penală desfăşurată de procurori în privinţa evenimentelor din aprilie 2009, a mai fost creată o comisie parlamentară de anchetă, care avea misiunea să elucideze adevărul. Această comisie a fost condusă de fostul deputat liberal-democrat Vitalie Nagacevschi, care ulterior a renunţat la mandat, a părăsit partidul care l-a propulsat în Parlament şi a devenit avocat al lui Vlad Plahotniuc.

Ex-ministrul adjunct de Interne (din 2009), Valentin Zubic, care, potrivit mărturiilor depuse de mai mulţi demnitari de stat la Comisia de anchetă, a coordonat acţiunile poliţiei în timpul protestelor şi în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 (intervenţia în forţă a poliţiei), a devenit şef al unei companii de pază fondată de un off-shore afiliat oligarhului Plahotniuc. Mai mult, potrivit anticoruptie.md, în 2015, Zubic a fost numit director la SRL „Finpar Invest” (cea mai veche şi una dintre cele mai influente companii ale oligarhului Plahotniuc. Dosarul lui Zubic, legat de implicarea sa în evenimentele din 7 aprilie 2009, nici măcar nu a ajuns în instanţa de judecată. Procurorii au căutat probe până când, în 2011, a expirat termenul de prescriere a faptei penale.

Gheorghe Papuc, care, în 2009, deţinea funcţia de ministru al Afacerilor Interne şi Vladimir Botnari, care era şef al Comisariatului de poliţie Chişinău (locaţie unde au fost torturaţi cei mai mulţi tineri în noaptea de 7 spre 8 aprilie), cercetaţi pentru neglijenţă în serviciu soldată cu moartea lui Valeriu Boboc în timpul protestelor din aprilie 2009, au fost absolviţi de pedeapsă în 2015 de către Curtea Supremă de Justiţie. În august 2014, Papuc a fost ales preşedinte al Consiliului de Administrare al uneia din cele trei bănci implicate mai târziu în celebrul „jaf al secolului”, dar nu a fost acceptat de Banca Naţională a Moldovei.

Iar Vladimir Botnari este, începând cu toamna anului 2016, şef al Direcţiei securitate din cadrul SA „Moldtelecom” (companie de stat – operator naţional de telefonie din Moldova).

Actualul ministru de Interne, Alexandru Jizdan, a fost decorat în 2009, potrivit anticoruptie.md, de ministrul de Interne de atunci, Gheorghe Papuc, pentru că ar fi îndeplinit ordinele în timpul evenimentelor din 7 aprilie. Pe atunci, Jizdan era şef al Departamentului servicii operative din cadrul MAI.

O mână spală pe alta

Actualul procuror general al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, a fost acuzat anterior că ar fi nimicit dosarul penal pornit pe faptul decesului lui Ion Ţâbuleac, unul dintre tinerii decedaţi în condiţii misterioase urmare a evenimentelor din 7 aprilie 2009. În 2010, pe numele lui Harunjen şi a altor doi procurori a fost iniţiată o procedură disciplinară. Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din 20 iulie 2010, Eduard Harunjen, fiind şef al Secţiei control al urmăririi penale, a fost recunoscut vinovat de „îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”. Procurorul a contestat hotărârea adoptată în privinţa sa, solicitând anularea ei. Consiliul Superior al Procurorilor, condus pe atunci de Iurie Garaba, a dat curs solicitării lui Harunjen şi a anulat decizia Colegiului disciplinar. Recent, Harunjen l-a numit pe Garaba adjunct al procurorului general.

După evenimentele din aprilie 2009, Harunjen a avut o carieră fulminantă: În perioada 2013-2015, el a deţinut funcţia de şef interimar al Procuraturii Anticorupţie, apoi a fost avansat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general, iar din martie 2016 a asigurat interimatul funcţiei de procuror general. La 8 decembrie 2016, prin decretul ex-preşedintelui Timofti, a fost numit procuror general.

Cu ocazia împlinirii a 8 ani de la evenimentele din aprilie 2009, jurnaliştii de la Chişinău descriu astăzi traseul politic şi profesional şi al altor demnitari implicaţi în evenimentele din aprilie 2009 – toţi spălaţi de „păcate” de instanţele de judecată şi avansaţi în funcţii.

Comuniştii deveniţi socialişti

În aprilie 2009, prim-ministrul de atunci Zinaida Greceanîi (căreia Igor Dodon i-a transmis şefia Partidului Socialiştilor după victoria la alegerile prezidenţiale din 2016) era secondată la Guvern de Igor Dodon, care ocupa funcţia de prim-viceprim-ministru şi ministru al Economiei şi Comerţului. Astăzi, acesta este preşedinte al Republicii Moldova, fiind votat în detrimentul Maiei Sandu pe 13 noiembrie 2016 de 52% din participanţii la vot.

Din Guvernul 7 aprilie 2009, jurnaliştii „Ziarului de Gardă” care apare la Chişinău au identificat nu mai puţin de 14 persoane importante care ocupă şi astăzi fotolii în vârful administraţiei publice centrale sau locale, ei fiind asimilaţi, în mare parte, de două partide: Partidul Socialiştilor şi Partidul Democrat. Alţi doi dintre foştii membri ai Guvernului comunist din 2009 au lucrat în ultimii ani la firmele liderului PDM, Vlad Plahotniuc.

Jurnaliştii au mai constatat că mai mulţi judecători de instrucţie, supranumiţi „judecătorii din Iad” (după ce, în aprilie 2009, s-au deplasat în comisariatele de poliţie şi au pronunţat sentinţe arbitrare împotriva tinerilor maltrataţi), au fost promovaţi, iar procurorii care au vizitat în acele zile comisariatele, au văzut tinerii maltrataţi, dar nu au întreprins nimic, au fost iertaţi.

Maia Sandu: PSRM şi PDM, partide-gemene

„De ani buni ne întrebăm cine a deturnat protestul din 7 aprilie 2009 şi de ce nu sunt pedepsiţi cei care au maltratat tinerii în acele zile. Răspunsul e la suprafaţă. Atât şefii, cât şi executorii responsabili de acele atrocităţi, se regăsesc astăzi în cele două partide-gemene, zămislite de regimul comunist: Partidul Democrat şi Partidul Socialiştilor”, a reacţionat lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu. „Ei au nevoie unii de alţii ca să scape de justiţie. Dar acest lucru nu va dura la nesfârşit. Societatea este întotdeauna mai puternică şi iese învingătoare în lupta cu paraziţii ei”, a comentat lidera opoziţiei pro-europene.

DW