1). Puterea e deţinută de partidul care s-a clasat pe locul patru în alegeri

În urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, pe primul loc în preferinţele alegătorilor s-a clasat PSRM, pe locul doi – PLDM, pe locul trei – PCRM, pe locul patru – PDM, iar pe locul cinci – PL. Acum, la putere sunt PDM şi PL, susţinuţi de unii deputaţi neafiliaţi, dar de facto puterea în stat e deţinută de PDM. Este o situaţie unică nu doar în istoria RM, ci şi în plan mondial, când puterea în stat e deţinută de partidul ce s-a plasat pe locul patru în preferinţele alegătorilor.

2). Două partide au pierdut peste ¾ din deputaţi

În actualul Parlament PLDM a venit cu 23 de deputaţi, iar PCRM – cu 21. Ambele aceste partide au pierdut în doar ceva mai mult de doi ani peste ¾ din numărul de deputaţi, fiind la limita care le permute să aibă fracţiuni parlamentare. O astfel de situaţie nu a mai fost vreodată în anii de independenţă ai RM.

3). O fracţiune parlamentară şi-a dublat numărul de deputaţi

Iarăşi, un lucru absolut nou pentru parlamentarismul din Republica Moldova este faptul că un partid parlamentar a reuşit să-şi crească numărul de deputaţi cu peste 100% în ceva mai mult de doi ani. Este vorba despre PDM, care a venit în Parlament cu 19 deputaţi, iar acum are 40 de deputaţi.

4). Actualul Parlament a învestit în funcţie trei Guverne în doi ani

Încă un lucru mai puţin obişnuit este faptul că actualul Parlament, fiind la doar jumătatea mandatului său, a reuşit să învestească în funcţie tei guverne – Gaburici, Streleţ şi Filip. Există opinia că chiar în acest an Parlamentul va mai învesti în funcţie un Guvern.

5). Unii deputaţi au reuşit în doi ani să-şi schimbe echipa de trei ori

Pare greu de crezut, dar e adevărat – peste 20 de deputaţi (mai mult de o cincime din numărul total de deputaţi) au reuşit să-şi schimbe echipa parlamentară de trei ori în doar ceva mai mult de doi ani. Este vorba de un grup de 14 deputaţi, care au ajuns în Parlament pe listele PCRM, apoi au creat Platforma parlamentară social-democrată, apoi au aderat la PDM, dar şi despre un grup de deputaţi care au ajuns în Parlament pe listele PLDM, apoi au creat un grup de deputaţi neafiliaţi, iar ulterior au participat la constituirea grupului parlamentar al PPEM.

6). Unii deputaţi au anunţat că părăsesc fracţiunile parlamentare încă până a ajunge să facă parte din acestea

Şi acest lucru straniu s-a întâmplat şi nu o dată, iar cel mai relevant exemplu în acest l-a oferit Eugen Bodarev. Acesta urma să vină în Parlament ca membru al fracţiunii PLDM (partid pe listele căruia a candidat la precedentele alegeri parlamentare), dar de cum a devenit clar că va avea mandat de deputat (încă până la validarea acestuia), el a declarat că va adera la grupul parlamentar al PPEM. Şi astfel de situaţii au mai fost şi în cazul altor deputaţi.

7). Unii deputaţi au renunţat la mandate când nimeni nu se aştepta

Decizii de acest fel, cu un pronunţat caracter de surpriză, au fost o mulţime – începând de la depunerea mandatului de către Vlad Plahotniuc sau Constantin Botnari şi terminând cu cele mai noi cazuri de acest fel – cele ale lui Chiril Lucinschi şi Victor Roşca.

8). Unii candidaţi supleanţi au refuzat să vină în Parlament

S-ar părea că oricine îşi doreşte să ajungă deputat, mai ales că unii chiar au şi candidat pentru funcţia respectivă. Dar nu toţi acceptă mandatul, atunci când le ajunge rândul. Cazul Loretei Handrabura de la PLDM este doar un exemplu în acest sens, astfel de situaţii fiind semnalate şi în cazul altor candidaţi.

9). Unii deputaţi au acceptat mandatele doar pentru o lună

Cele mai bune exemple în acest sens sunt ale lui Alexandru Barbăroşie şi Ivan Tomai. Ambii au renunţat la mandatele de deputat pentru funcţii importante în administraţia publică locală. Dar, dacă nu-ţi doreşti mandatul de deputat, ce rost are să-l preia-i pentru o singură lună? Fiţi de acord că e ceva straniu.

10). Un partid de la guvernare nu are reprezentanţi în conducerea Parlamentului

E vorba de PL care a făcut parte şi din precedenta coaliţie de guvernare, şi face parte şi din actuala. Dacă Preşedinţia Parlamentului a revenit PDM, funcţiile de vicepreşedinţi au revenit unui actual reprezentat al PDM şi unui reprezentant al PLDM. Situaţia este cu atât mai stranie cu cât mai există o funcţie vacantă de vicespeaker, iar despre dorinţa PL de a avea un reprezentat în această funcţie se vorbeşte de ceva timp.