Sergiu Sîrbu a explicat procedura pe care o propune Partidul Democrat pentru revocarea deputatului. Doar în timpul celui de-al doilea şi al treilea an de mandat al parlamentarului, comunitatea va putea să creeze un grup de iniţiativă care să colecteze semnături de la cel puţin o treime din numărul cetăţenilor înregistraţi în circumscripţia respectivă.

Ulterior, instanţa de judecată va verifica semnăturile şi va transmite documentele Comisiei Electorale Centrale, care va lua o decizie. În cazul în care CEC dispune organizarea plebiscitului, pentru revocare trebuie să voteze nu mai puţin de jumătate dintre alegătorii din circumscripţie şi nu mai puţin decât numărul celor care au votat pentru alegerea deputatului. 

Şi asta nu e tot. Decizia alegătorilor de a-l revoca pe deputat nu va fi definitivă, ci va servi doar drept temei pentru Parlament să examineze problema. Decizia finală ar putea să aparţină tot deputaţilor, ca şi în prezent. 

„Să vedem dacă automat deputatul îşi pierde mandatul sau, ca să ne conformăm prevederilor Constituţionale, să dăm voie Parlamentului, în baza referendumului local, să ia o decizie de ridicare a mandatului ca şi în alte cazuri de sancţiuni de încălcări”, a menţionat Sîrbu.

Reprezentantul Curţii Constituţionale a declarat că „revocarea” mandatului nu poate fi ambalată în „ridicarea” mandatului, aşa cum propune Sergiu Sîrbu.

„Se omit conceptual nişte detalii extrem de importante. Ridicarea mandatului de deputat este diferită de revocare. Este important să se facă această distincţie. Revocarea nu poate fi ambalată în niciun fel de ridicare forţată a mandatului aşa cum este prevăzută de Constituţie”, a declarat Rodica Secrieru.

Experţii în drept constituţional prezenţi la discuţii au declarat că pentru a introduce instituţia revocării deputatului ar trebui să fie modificată legea supremă. 

„Citim articolul 68 din Constituţie care categoric spune orice mandat imperativ este nul. Aici parcă nici nu se cer interpretări, dar Curtea Constituţionale le-a dat ca să fim şi mai siguri că pe calea asta nu putem merge”, a menţionat fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere.

„Trebuie de găsit miezul problemei într-un mecanism care ar da posibilitate de iniţiere a retragerii unui mandat ca sancţiune juridico-politică. Şi atunci totul devine clar, dar fără o astfel de răspundere juridică politică.  În viitor, noi tot timpul o să ne confruntăm cu problemele ineficienţei sistemului electoral, sistemul unui joc de ping pong politic şi trecerea la o răspundere colectivă. Să răspundem la o întrebare: un partid politic are responsabilitate juridico-politică? Şi atunci de ce ne jucăm cu morile de vânt? Trebuie să recunoaştem că sancţionarea unui deputat trebuie să devină normă constituţională”, a spus şi Nicolae Osmochescu, expert în drept constituţional.

Mai mulţi comentatori şi politicieni au adus argumente împotriva iniţiativei.

„Nu există niciun caz atestat ca să fie revocat un deputat ales pe circumscripţii uninominale. Asta doar de în China acolo unde se execută. Pur emotiv eu aş accepta ideea revocării necondiţionate a deputatului. Dar deputatul fiind ales nu se preprezintă pe sine sau comunitatea respectivă. El este o părticică a suveranităţii naţionale. Mandatul de deputat este irevocabil. În condiţiile în care autorii vor insista, proiectul va trebui să fie perfecţionat astfel încât în Constiuţie să fie stipulate clar modalităţile de revocare”, consideră juristul Mihai Petrache.

„În ceea ce priveşte situaţia cu revocarea, noi considerăm că este un populism electoral, totul fiind extrem de relativ. Un deputat este un deputat în integralitatea reprezentativă şi nu reprezintă satul, mahalaua de unde a fost ales”, a spus liderul PNL, Vitalia Pavlicenco.

„Vorbim de o ferestră extrem de îngustă, maxim un an jumate, în care acest deputat poate fi revocat. Este o procedură extrem de limitată în timp şi cu o pondere redusă pentru că nu este posibil de revocat fără a respecta aceste proceduri. Dacă votul uninominal are opţiuni pozitive, partea cu revocarea mandatului este într-o ceartă cu articolul 68 din Constituţie”, afirmă expertul economic Roman Chircă.

„Acest proiect se bazează pe premise neconstituţionale referitoare la revocarea mandatului de deputat. Proiectul e inoportun pentru că autorii lui nu ştiu cum să organizeze alegerile în Transnistria. Adică este în principiu posibilă constituirea circumscripţiilor uninominale în stânga Nistrului sau nu. Autorii proiectului nu ştiu cum să procedeze în privinţa diasporei care a devenit vacă de muls, a fost folosită de AIE pentru a se menţine la guvernare, iar acum vrea să se debaraseze de ea. Ar fi absurd ca un proiect vădit neconstituţional să fie promovat de un partid care pretinde că a adoptat în premieră un cod de etică. Cetăţenii vor şi sistem prezidenţial, ei vor să aleagă şi judecătorii. Am scăpa de corupţie şi s-ar schimba şi clasa politică. Haideţi să nu fim selectivi, ci să luăm în complexitatea totală voinţa poporului”, a opinat şi expertul politic Igor Boţan.

În timp ce unii participanţi la discuţii consideră că PD ar trebui să renunţe la prevederea despre introducerea posibilităţii de revocare a deputaţilor, alţii consideră că dacă ar cădea acest punct ar trebui să fie anulat întregul proiect. 

Amintim că recent mai multe partide din opoziţia parlamentară şi extraparlamentară au semnat o Declaraţie comună în care fac apel către comunitatea internaţională în privinţa necesităţii retragerii proiectului PD din Parlament din cauza lipsei unui consens naţional pe marginea iniţiativei.