Cu ocazia împlinirii a 100 de zile de mandat, preşedintele Igor Dodon a susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia a semnat făţiş un decret care prevede organizarea unui referendum consultativ pe 24 septembrie curent. Dodon propune ca la acest referendum cetăţenii să răspundă la 4 întrebări ce vizează: anularea legii prin care miliardul de dolari furat a fost pus pe spatele cetăţenilor, acordarea drepturilor suplimentare preşedintelui pentru a putea dizolva Parlamentul, reducerea numărului de deputaţi şi studierea „Istoriei Moldovei” în şcoli.

Diletantism sau populism: Dodon vrea să dizolve Parlamentul prin referendum consultativ

„Acest decret nu poate fi anulat nici de Guvern, nici de Parlament. Guvernul urmează să aprobe bugetul pentru acest referendum, iar Comisia Electorală Centrală şi organele abilitate - să deschidă secţii de votare în ţară şi peste hotare. (…) Dacă lumea va vota ca preşedintele să aibă atribuţii suplimentare pentru a dizolva Parlamentul, în luna octombrie voi semna decretul de dizolvare a Legislativului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate”, a menţionat Dodon. El a precizat că nu a mers pe formula unui referendum constituţional, din cauza procedurii anevoioase (colectarea a cel puţin 360 000 de semnături) şi a precedentelor care au demonstrat că chiar şi aşa guvernarea poate bloca o astfel de iniţiativă la nivelul Comisiei Electorale Centrale.

„Referendumul consultativ nu poate avea efecte juridice. Deci, Dodon nu poate dizolva Parlamentul în baza rezultatelor unui referendum consultativ. El scuipă ţâfnos pe Constituţie ca să pară dur, crezând că aşa punctează electoral. În realitate, omul se dezumflă. Legea Supremă îi oferă suficiente pârghii ca să conlucreze cu Guvernul şi Parlamentul, dar el pur şi simplu vrea să învrăjbească, să facă rău”, a comentat pentru DW doctorul în drept constituţional, Alexandru Arseni.

„Igor Dodon a prins gustul puterii şi s-a îmbolnăvit de sindromul turkmenbashi. El vrea să fie ca Lukaşenko, Putin sau Erdogan. A vorbit de multe acţiuni pe care le-a întreprins, dar efectul acestora a fost zero. Prin iniţierea referendumului, Dodon recunoaşte că nu i-a reuşit nimic până acum. Nu şi-a îndeplinit promisiunile electorale”, susţine publicistul Nicolae Negru. Potrivit lui, Dodon şi-a minţit alegătorii, iar acum vrea să transforme Moldova într-un sultanat.

La rândul său, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu (exponent PD), i-a reamintit şefului statului că Moldova este republică parlamentară, ceea ce înseamnă că „Parlamentul şi Guvernul sunt instituţiile care joacă rolul cel mai important”. Candu l-a invitat pe preşedinte să unească societatea, nu să o divizeze prin reanimarea discuţiilor despre istorie, drapele şi limbă. Potrivit Partidului Democrat, „Dodon vrea să-şi facă campanie electorală pe banii statului”.

Dodon atacă, din nou, România

La conferinţa de presă susţinută marţi seara, Igor Dodon a reluat atacurile la adresa României. El a vorbit din nou despre harta Moldovei istorice pe care i-a dăruit-o Vladimir Putin - o hartă a Moldovei de după războiul ruso-turc din 1790-1791 care cuprinde inclusiv Moldova românească, nordul Bucovinei şi o parte din Dobrogea şi a asigurat că „Unirea nu va fi!”: „Cetăţenii acestui stat nu vor permite. Şi eu lucrul acesta vi-l promit… Atât timp cât suntem noi în viaţă - niciun fel de Unire! Stimez prietenii noştri, vecinii noştri români, dar atunci când este vorba de statalitatea Republicii Moldova – fraţi - fraţi, dar fiecare e stăpân la el acasă. Veniţi în ospeţie, stăm la masă, discutăm, prieteni, rezolvăm probleme economice, dar voi aveţi statul vostru - noi avem statul nostru. (…) Lăsaţi variantele cu Unirea! Dar ce fac ei? (România – n.n.) Anunţă în Parlament ziua de 27 martie sărbătoare naţională în România. Pe de o parte, spun că nu susţin unioniştii, că susţin statalitatea Republicii Moldova, dar în paralel uitaţi-vă ce fac!”, s-a indignat pro-rusul Dodon.

El a spus că nu va permite „implicarea celor de la Bucureşti în treburile interne ale Republicii Moldova”: „Haideţi să vedem de ce România nu vrea să semneze Tratatul de frontieră cu Republica Moldova. Semnaţi-l! (…) Noi avem relaţii economice, sociale bune, care trebuie continuate. Avem tineri care îşi fac studiile în România. Eu le-am spus şi celor din Rusia: Luaţi exemplu! Românii dau câteva mii de burse. Daţi şi voi!”, a menţionat Dodon.

Priorităţile preşedintelui celei mai sărace şi corupte ţări din Europa

El a spus că priorităţile sale sunt: interzicerea unionismului, introducerea „Istoriei Moldovei” în curricula şcolară, instituirea datei de 2 martie ca „zi a statalităţii Republicii Moldova” şi a spus că va propune crearea unei comisii trilaterale (Republica Moldova, Federaţia Rusă, UE) pentru garantarea neutralităţii Republicii Moldova.

De asemenea, preşedintele moldovean a spus că la 3 aprilie, la Chişinău, va semna un „acord cadru de colaborare” cu Uniunea Eurasiatică şi a menţionat că acest lucru se va întâmpla indiferent de poziţia prim-ministrului, Pavel Filip. El s-a plâns jurnaliştilor că Ministerul de Externe de la Chişinău i-a blocat scrisoarea de săptămâna trecută prin care solicita conducerii Uniunii Eurasiatice să acorde Republicii Moldova statutul de observator. Dodon a precizat că a fost nevoit să trimită el personal scrisoarea cu avionul abia marţi, 28 martie.

În opinia premierului Filip, „aceşti paşi nechibzuiţi sunt de natură să submineze stabilitatea social-politică din Moldova, care şi fără aceasta este una fragilă. Consecinţele pot fi  imprevizibile”, a menţionat Filip.

Dodon vrea moratoriu asupra dosarelor penale iniţiate împotriva liderilor separatişti

Igor Dodon a vorbit şi despre problema transnistreană. El a dat asigurări că nu va accepta în nici un caz ideea şefului grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, privind „independenţa Transnistriei”. Dodon i-a sugerat lui Krasnoselski să nu mai facă referire la pseudo-referendumul din 2006 (privind independenţa „rmn”), „pentru că majoritatea oamenilor simpli şi agenţii economici din regiunea transnistreană optează pentru reintegrarea cu Moldova”. El a spus că va avea joi, la Holercani, o nouă întâlnire cu liderul transnistrean la care vor continua discuţiile în vederea îndeplinirii celor 8 puncte convenite la întâlnirea din ianuarie 2017. Este vorba despre restabilirea legăturii telefonice între cele două maluri ale Nistrului; aplicarea mecanismului de aprobare a documentelor de absolvire a Universităţii „T. Şevcenko” din Tiraspol; eliberarea plăcuţelor de înmatriculare auto, proprietarii cărora au viza de reşedinţă în localităţile din regiunea transnistreană; restabilirea mecanismelor de prelucrare a pământurilor agricole pentru locuitorii din satele raionului Dubăsari; mecanismul de funcţionare a celor 8 instituţii de învăţământ şcolar care se află pe teritoriul regiunii transnistrene; introducerea unui moratoriu privind dosarele penale de pe ambele părţi, iniţiate împotriva persoanelor publice; deschiderea podului peste Nistru în satele Gura Bîcului - Bîciok.