Banii nu ajung la oameni

Anterior, România a mai transferat Chişinăului 60 de milioane de euro din acelaşi credit, acordat pe o perioadă de 5 ani, cu o rată a dobânzii de numai 1, 5%. Mai mulţi lideri de opinie de la Chişinău au criticat atunci România pentru gestul său, motivând prin faptul că sprijină un guvern oligarhic, corupt şi detestat de populaţie, învestit noaptea, pe furiş, iar banii oferiţi riscă să fie furaţi, deoarece legislaţia bancară moldovenească a rămas „spartă” după celebrul jaf, fiind înlocuit doar guvernatorul Băncii Naţionale. Totuşi, România a decis să ajute Moldova, condiţionând oferirea banilor de implementarea reformelor şi de semnarea unui memorandum cu FMI. Puţini din Republica Moldova au auzit despre aceste condiţionalităţi. Memorandumul cu FMI a fost semnat la 7 noiembrie 2016, iar acum o misiune a FMI a revenit la Chişinău pentru o evaluare macroeconomică.

Într-un interviu publicat luni, 27 februarie, de „Ziarul de Iaşi”, principalul lider al opoziţiei pro-europene de la Chişinău, Maia Sandu, sugera că o parte din prima tranşă a creditului românesc ar fi ajuns la prietenii de la Chişinău ai PSD (din România), adică la Partidul Democrat (condus acum de Plahotniuc) care controlează puterea în Republica Moldova. Maia Sandu a cerut României şi altor parteneri de dezvoltare să sprijine direct localităţile din Republica Moldova, „ca să beneficieze de bani cetăţenii, nu guvernanţii corupţi”. Ori, atunci când se oferă bani „ca sprijin bugetar”, Guvernul are libertatea să decidă pentru ce îi cheltuie.

Sfidător

Nici de data aceasta societatea civilă din Republica Moldova nu agreează decizia României de a oferi cea de-a doua tranşă din creditul românesc, bani transferaţi cu o lună mai devreme decât era prevăzut iniţial, la solicitarea autorităţilor de la Chişinău. Exact în ziua în care România a făcut transferul, procurorul general al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, a anunţat că principalul suspect în dosarul privind furtul miliardului de dolari, Ilan Shor, şi-ar fi ispăşit deja pedeapsa prin autodenunţul depus împotriva ex-premierului Vlad Filat. În acel autodenunţ, Ilan Shor recunoştea că i-a dat mită lui Filat, dar a rămas în libertate şi a continuat să gestioneze bani publici din poziţia de primar de Orhei.

„Domnul Harunjen ne anunţă cu o seninătate dezinvoltă că Shor şi-a ispăşit pedeapsa prin denunţul făcut. Ce să înţelegem noi, cetăţenii, dintr-o asemenea declaraţie? Că într-o justiţie controlată şi selectivă, ne putem aştepta ca cei mai mari hoţi să fie absolviţi de vină dacă sunt mână în mână cu puterea, unii devenind primari, iar alţii chiar preşedinţi de ţară? Că nu contează ce faci, dar contează cu cine te înfrăţeşti?”, a reacţionat Maia Sandu.

Creşte PIB-ul cu 4,5% pe seama aprofundării sărăciei

Marţi, la încheierea vizitei misiunii FMI în Republica Moldova, premierul moldovean Pavel Filip şi şeful misiunii FMI, Ben Kelmanson, au anunţat că s-au constatat anumite progrese la nivel macroeconomic. „Programul cu FMI ne oferă 180 milioane de dolari, bani folosiţi pentru promovarea reformelor, dar şi pentru consolidarea economiei naţionale şi stabilitatea financiară a ţării. În plus, Acordul cu FMI este gândit să disciplineze Guvernul din punct de vedere macroeconomic”, a menţionat prim-ministrul Filip. El a precizat că astfel de „runde de evaluări” din partea FMI vor avea loc odată la 6 luni, ele mobilizând Guvernul „să fie serios şi să pună în aplicare angajamentele pe care şi le-a asumat prin semnarea acordului cu FMI”. „Suntem determinaţi să punem în aplicare măsurile convenite, pentru că, chiar dacă ne determină să ieşim din zona de confort, ele sunt în beneficiul nostru”, a adăugat premierul. El a subliniat că, urmare a discuţiilor cu experţii FMI, anticipează o creştere a Produsului Intern Brut, în 2017, cu 4,5%.

Guvernul îşi îngenunchează cetăţenii prin taxe, tarife şi impozite exorbitante doar ca să surprindă FMI cu venituri fabuloase la buget. În realitate oamenii, inclusiv micii antreprenori, pur şi simplu se sufocă economic, renunţă şi fug din ţară, susţin reprezentanţii societăţii civile. Poţi constata asta mergând într-o simplă plimbare prin centrul Chişinăului - zeci de clădiri pentru oficii de pe strada centrală sunt scoase la vânzare. Mai nou, autorităţile vor să pună pe spatele cetăţenilor (să includă în tarif) nişte „pierderi” uriaşe din sectorul energetic care, în realitate, nu există.

Opinie: Plahotniuc şantajează donatorii

Experţii FMI au insistat asupra punerii în aplicare a reformelor menite să îmbunătăţească independenţa, eficienţa, transparenţa şi responsabilitatea sistemului judiciar şi a instituţiilor anticorupţie.

„Asistenţa financiară a Republicii Moldova oferită de către partenerii externi este un fel de taxă de protecţie pe care o cere Plahotniuc, prin şantaj, pentru a menţine ţara pe linia de plutire”, a reacţionat analistul politic român, Armand Goşu. „Cei de la Bruxelles sau de la Bucureşti gândesc: trebuie să prevenim un colaps, o catastrofă socială la graniţa UE şi NATO. Cum facem asta? Trimitem bani!.. E un fel de taxă de protecţie pe care o cere Plahotniuc în diverse capitale, un fel de şantaj. Astfel, partenerii de dezvoltare ai Moldovei plătesc supravieţuirea acestui sistem”, a menţionat analistul politic.

„La Chişinău nu există nici un mijloc de presiune - e mereu un joc politic, foarte cinic, pe care îl fac nişte băieţi ca să-şi umple buzunarele. Bucureştiul nu e capabil să-şi facă o linie politică. Linia politică pe relaţia cu Moldova o fabrică Plahotniuc. Dacă el spune: am nevoie de încă o tranşă de 50 de milioane, văd că Bucureştiul execută. Deci, la Bucureşti, de câţiva ani, nu mai există o politică pe linia Republica Moldova”, a menţionat Armand Goşu, atenţionând că, prin susţinerea unor politicieni compromişi, are loc prăbuşirea definitivă a vectorului românesc în Republica Moldova.

Deutsche Welle