Doar că, după războiul ruso-georgian din 2008, în Georgia nu există politicieni care s-ar declara deschis pro-ruşi, piaţa audiovizuală a fost practic deparazitată de demagogie şi propagandă, capul Bisericii vorbeşte deschis despre Rusia ca ţară-agresor, separatiştii din Abhazia şi Osetia de Sud nu sunt partea a formatului de negocieri (formatul de la Geneva: ONU, UE, Rusia, SUA şi OSCE), iar aderarea ţării la NATO este ideea naţională îmbrăţişată de peste 60% din populaţie şi de absolut toţi politicienii. „Pentru noi, NATO nu e doar o prioritate, ci un stil de viaţă”, a menţionat şeful adjunct al Comitetului pentru apărare din Parlamentul georgian, Irakli Beraia, la o întâlnire avută cu un grup de jurnalişti din Republica Moldova.

Georgia s-a „trezit”

Comparativ cu Republica Moldova, Georgia nu are un preşedinte care blochează participarea militarilor la aplicaţiile organizate de NATO, politicienii nu au compromis ideea europeană. Georgia nu s-a dezis de obligaţiile pe care le are faţă de cetăţenii săi din regiunile aflate temporar sub ocupaţie rusească - le achită pensii şi indemnizaţii şi menţine în permanenţă legătura cu ei. Georgia construieşte o clinică la numai 1 km de „linia de separare”, care va deservi exclusiv populaţia din regiunea separatistă.

Parlamentul de la Tbilisi a proclamat prin lege Abhazia şi Osetia de Sud „teritorii ocupate de Rusia”. Georgia investeşte în armata sa 2% din PIB (standard NATO) faţă de 0,4% din PIB cât investeşte Moldova. Georgienii nu au fost furaţi de 1 miliard de dolari cu acordul tacit al autorităţilor corupte (aşa cum s-a întâmplat în Moldova, în 2014), iar poliţia şi justiţia georgiană se bucură de încrederea a peste 70% din populaţie (faţă de 12% în Moldova). Comunicarea strategică cu populaţia şi cu partenerii externi se află în capul listei de priorităţi a autorităţilor georgiene. La Chişinău, noţiunea „comunicare strategică” lipseşte cu desăvârşire - se comunică haotic, iar după învestirea noului şef al statului, mesajele transmise de principalele instituţii ale statului sunt total contradictorii.

În Georgia, preoţii vor să ştie

În Georgia, în biserici şi mănăstiri, sunt organizate „seminare de informare” (traininguri) interactive la care preoţilor şi călugărilor le sunt explicate beneficiile integrării europene, avantajele apropierii de NATO. Trainerii tălmăcesc pe înţelesul oamenilor de rând prevederile referitoare la religie din legislaţia europeană şi istoria UE. În Republica Moldova, în cadrul ultimei campanii electorale, o parte din preoţii Mitropoliei Moldovei au făcut deschis agitaţie electorală în favoarea candidatului pro-rus la Preşedinţie, Igor Dodon, au umilit-o pe Maia Sandu, candidatul dreptei pro-europene unite, iar zilele trecute, la biserica din satul Bălţata din Republica Moldova, erau răspândite pliante cu mesajul lui Igor Dodon adresat femeilor cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeilor.

Sperietoarea cu sirienii preparată pentru georgieni

La 2 februarie 2017, Parlamentul european a votat anularea regimului de vize pentru Georgia. Chiar în perioada aflării jurnaliştilor moldoveni la Tbilisi, propaganda rusească din Georgia se chinuia să acrediteze ideea conform căreia Georgiei i s-a oferit regim liberalizat de vize cu condiţia deschiderii „lagărelor pentru sirieni” pe teritoriul său. În Republica Moldova, în campania electorală, o „şopârlă mediatică” similară, intens mediatizată de posturile de televiziune ruseşti, ce aparţin holdingului mediatic al oligarhului Vlad Plahotniuc şi de presa controlată de Igor Dodon, şi-a făcut efectul. Ştirea falsă se referea la un angajament pe care şi l-ar fi asumat candidatul la Preşedinţie, Maia Sandu, la o întâlnire cu Angela Merkel, privind aducerea a 30 000 de sirieni în Moldova în cazul victoriei în alegeri. Maia Sandu a pierdut alegerile.

Propaganda rusească impune acum în Georgia şi alte stereotipuri primitive, testate anterior în Moldova. Despre acestea, jurnaliştii moldoveni au aflat de la Giorgi Muckaidze, preşedintele Consiliului Atlantic din Georgia:

„Propaganda rusă încearcă să inoculeze în subconştientul georgienilor ideea că Acordul de liber schimb cu UE se va răsfrânge negativ asupra exportatorilor georgieni. Ei ne spun: O să puteţi vinde în UE doar banane. Dar voi nu produceţi banane! Prin urmare, nu o să puteţi exporta nimic pe piaţa UE! Veniţi cu Rusia şi noi nu o să vă impunem nici un fel de standarde. Propaganda rusă operează cu falsuri, cu informaţii simple, uşor de înţeles, pe care le servesc ca şi cum ar fi adevărate, într-un limbaj foarte accesibil. Aşa au încercat să discrediteze UE spunându-le georgienilor că UE înseamnă legalizarea homosexualilor. Tocmai am reuşit să demontăm acest mit. Pentru a ţine piept acestor atacuri mediatice, comunicarea strategică este foarte importantă”, a spus Giorgi Muckaidze.

Armata georgiană, interoperabilă cu NATO

Georgia, Moldova şi Ucraina au trecut prin probleme similare: trecutul sovietic, focare separatiste create de Rusia cu scopul de a le împiedica să se apropie de NATO şi UE. Ca şi Moldova, Georgia are o populaţie de 3,5 milioane de locuitori. Doar că Georgia l-a avut pe Mihail Saakashvili, care a demarat lupta anticorupţie. „Acţiunile pe care le-a întreprins Saakashvili au fost necesare atunci. Altfel, totul ar fi eşuat. Demnitarii de stat care aveau păcate (corupţi) se duceau dimineaţa la serviciu, dar nu erau siguri că până în seară nu vor ajunge la puşcărie. A fost foarte dur, dar necesar. Acum un astfel de regim în Georgia nu ar fi posibil”, ne-a spus un înalt oficial georgian sub protecţia anonimatului.

„Ceea ce face Rusia în Georgia, Moldova şi Ucraina se va întoarce ca un bumerang împotriva ei. Trebuie să ne înarmăm cu răbdare şi să implementăm reforme ca să putem prospera. Nu vom răspunde la propagandă cu contrapropagandă. Realitatea trebuie transmisă adecvat şi aceasta îşi va face efectul”, consideră Irakli Beraia. „Construim o armată care să fie capabilă să descurajeze orice agresiune. Reformele implementate până acum urmăresc anume acest obiectiv”, a precizat şeful adjunct al Comitetului pentru apărare din Parlamentul georgian. „Georgia a făcut totul pentru a fi primită în NATO. Acum totul depinde de ţările-membre. Suntem în aşteptarea unei decizii politice. Este important ca fiecare om să înţeleagă că NATO nu este o dogmă, ci o umbrelă de securitate care aduce beneficii concrete”, a mai spus Beraia.

Potrivit lui, „interesul Rusiei este ca ţările noastre (Georgia, Moldova şi Ucraina – n.n.) să rămână slabe, sărace şi uşor de controlat”.

Ca şi cum ar fi vrut să sublinieze această concluzie a oficialului georgian, preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat marţi, 14 martie, armatei ruse să încheie o înţelegere în vederea subordonării forţelor armate ale regiunii separatiste georgiene Osetia de Sud.