Concluziile aparţin mai multor experţi din ţară, care au realizat o serie de studii privind implementarea Acordului de Asociere. Cele şase analize de politici, elaborate de experţi naţionali, explică starea de lucruri în cadrul câtorva domenii cheie, precum anticorupţia, finanţarea partidelor politice, responsabilitatea sistemului judiciar, sectorul bancar şi mass-media. Problemele identificate de experţi şi recomandările acestora nu trebuie doar să contribuie la dezbaterile publice, ci şi să ajute decidenţii din Moldova şi Europa să avanseze obiectivele Agendei de Asociere în domeniile respective.

Astfel, potrivit experţilor, corupţia este cauza principală a crizelor politice şi socio-economice din Moldova, împiedică redresarea economică şi paralizează potenţialul de dezvoltare a ţării. „Corupţia politică la nivel înalt nu doar subminează încrederea populaţiei în instituţiile naţionale, dar pune sub semnul întrebării şi calea europeană a Moldovei. O abordare comprehensivă pentru combaterea corupţiei la nivel înalt trebuie să pună în discuţie lipsa de transparenţă a finanţării partidelor, îmbunătăţirea mecanismului de reglementare şi supraveghere a integrităţii funcţionarilor publici, precum şi sporirea independenţei şi responsabilităţii actorilor din justiţie. Este importantă organizarea concursurilor transparente şi asigurarea desemnării pe bază de merit a conducătorilor/conducerii instituţiilor care implementează politici anti-corupţie şi de integritate, precum şi în cazul alegerii judecătorilor şi procurorilor”, susţin experţii.

O altă prioritate reprezintă asigurarea transparenţei în procesul de luare a deciziilor în cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii, precum şi implementarea completă a reformei procuraturii.

Totuşi, experţii atenţionează că e dificilă realizarea acestor recomandări atât timp cât partidele politice rămân dependente de câţiva donatori, interesaţi în perpetuarea status-quo-ului.

„Prin urmare, sporirea transparenţei finanţării partidelor politice şi responsabilizarea candidaţilor aleşi reprezintă elemente esenţiale în combaterea corupţiei şi promovarea statului de drept. Plafonarea donaţiilor anuale pentru partidele politice, astfel încât persoanele fizice să poată dona nu mai mult de 4-5 salarii medii, iar persoanele juridice în jur de 20 salarii medii, ar putea atenua dependenţa partidelor de câţiva donatori bogaţi. De asemenea, pentru a preveni un nou „scandal de un miliard de dolari”, sunt absolut necesare o supraveghere mai strictă, o investigaţie internaţională credibilă şi sancţiuni eficiente pentru fraudă şi malpraxis în sectorul bancar”, susţin realizatorii studiilor.

Un alt studiu se referă la rolul mass-media, care este îndeosebi important în monitorizarea implementării Acordului de Asociere. „Ţinând cont de creşterea incertitudinii de reglementare şi continua consolidare a mass media afiliate politice, presa independentă din Republica Moldova are nevoie de o susţinere suplimentară din partea Uniunii Europene”, este o altă recomandare a experţilor către UE.

În concluzie, experţii spun că Uniunea Europeană trebuie să solicite în mod constant autorităţilor moldovene să asigure o supraveghere mai strictă a asistenţei tehnice şi financiare primite pentru implementarea reformelor din cadrul Agendei de Asociere.

Experţii, de asemenea, recomandă reprezentanţilor UE să monitorizeze cu mare atenţie lupta împotriva corupţiei şi să reacţioneaze prin canale politice în cazul unor abateri. „UE trebuie să specifice condiţii stricte şi cuantificabile, menite să asigure îndeplinirea angajamentelor asumate de partea moldovenească. Ţinând cont de îngrijorările despre faptul că Moldova deraiază de la propriile angajamente, UE este sfătuită să-şi sporească susţinerea pentru societatea civilă şi mass-media, deoarece nu e important doar de a responsabiliza Guvernul, ci şi de a sprijini valorile europene şi de a reabilita calea europeană a Moldovei”, conchid experţii.

Analizele de politici au fost realizate în cadrul proiectului regional „Monitorizarea progresului în implementarea Acordului de Asociere”, implementat de Departamentul Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova, în parteneriat cu Programul Eurasia al Open Society Foundations.