VIDEO

Audieri în Parlamentul European privind presiunile alarmante asupra presei independente din RM: „Jurnal TV se zbate să supravieţuiască, iar mâine alte posturi s-ar putea pomeni în aceeaşi situaţie”

Audieri în Parlamentul European privind presiunile alarmante asupra presei independente din RM: „Jurnal TV se zbate să supravieţuiască, iar mâine alte posturi s-ar putea pomeni în aceeaşi situaţie”
Sursa: jurnal.md Foto: facebook.com/vasile.botnaru 09.02.2017 07:34
Starea de lucruri în Republica Moldova s-a înrăutăţit grav în 2016, asta deşi, ofcial, autorităţile susţin că au înregistrat anumite succese în ceea ce priveşte cooperarea cu Uniunea Europeană şi implementarea Acordului de Asociere. Multe dintre progresele listate pe hârtie reprezintă în realitate regrese: statul mai degrabă mimează reformele pe care le promite, situaţia din sectorul energetic este tot mai nesigură, iar cazurile de intimidare a jurnaliştilor sunt tot mai multe.

Despre aceste probleme au discutat mai mulţi jurnalişti şi reprezentanţi ai societăţii civile de la Chişinău, ieri, în cadrul audierilor publice organizate în Parlamentul European, la Bruxelles. Printre subiectele discutate a fost şi situaţia de la postul de televiziune Jurnal TV.

Jurnalistul Dumitru Mişin a vorbit despre dificultăţile prin care postul de televiziune a trecut în ultima perioadă, sancţiunile în lanţ impuse de Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi recenta obligaţie de a părăsi clădirea în care Jurnal TV îşi avea oficiile de şapte ani. Prezentatorul TV le-a calificat pe toate drept forme de intimidare asupra jurnaliştilor.

„Jurnal TV se zbate să supravieţuiască, iar mâine alte posturi TV s-ar putea pomeni în aceeaşi situaţie. Respectiv, lansez un apel să interveniţi şi să protejaţi mass-media din Moldova”, a menţionat Dumitru Mişin.



Şi preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a remarcat că situaţia la acest capitol s-a înrăutăţit în ultimii doi ani, transmite portalul Anticorupţie.

„Găsim o legătură directă între investigaţiile jurnalistice, materialele critice la adresa guvernării şi cazurile de intimidare a jurnaliştilor, îngrădirea accesului la informaţie şi utilizarea abuzivă a legislaţiei privind datele cu caracter personal. În ultimii ani au fost create foarte multe baze de date în care s-au investit bani europeni, dar ele nu funcţionează pentru că guvernarea încearcă să limiteze tot mai mult accesul la această informaţie”, a declarat preşedinta CIJM.



Cornelia Cozonac a amintit inclusiv despre îngrădirea accesului la informaţia deplină din rapoartele financiare ale partidelor şi procesul de judecată iniţiat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice împotriva Comisiei Electorale Centrale, precum şi despre procesul penal pornit pe numele jurnalistei Mariana Raţă.

La rândul său, Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a remarcat în discursul său că nivelul încrederii populaţiei în Justiţie a scăzut în ultimii ani, chiar dacă reformarea sistemului a costat resurse financiare importante.

„Statul de drept din Republica Moldova a beneficiat mult de suportul UE, inclusiv de suport bugetar pentru implementarea reformelor din Justiţie. Vedem, din păcate, o involuţie care s-a accentuat în special în 2016 şi care este extrem de îngrijorătoare. Evoluţiile negative sunt foarte rapide şi uşor de văzut în Justiţie, Procuratură etc. Ne ia timp să convingem inclusiv partenerii externi despre faptul că lucrurile merg prost”, a remarcat experta.

Preşedinta Transparency International-Moldova, Lilia Caraşciuc, a menţionat ca statul capturat, în care s-au pomenit cetăţenii RM, s-a extins într-atât „încât controlează toate ramurile puterii în beneficiul unui cerc restrâns de oameni”:

„Faptul că statul este capturat o demonstrează adresarea preşedintelui ţării către ambasadorii UE în Moldova, în care a recunoscut că este forţat să numească în calitate de premier o persoană cu probleme de integritate. Ulterior, când preşedintele a propus o altă candidatură la funcţia de premier, pe Ion Sturza, care a semnat o declaraţie de integritate, Parlamentul l-a ignorat total. Niciun factor de decizie în domeniul stabilităţii bancare, a prevenţiei spălării de bani nu a fost cel puţin suspendat din funcţie. Nu mai vorbim despre eventuale pedepse în privinţa lor. Pe de altă parte, au fost investiţi atâţia bani în reforma sectorului Justiţiei, pentru a fortifica independenţa acestuia şi pentru a asigura influxul de persoane integre în sistem. Observăm însă aceleaşi persoane în funcţii de răspundere. În acelaşi timp, procesul în privinţa ex-prim-ministrului Vlad Filat a fost examinat cu uşile închise şi nu putem urmări schemele de corupţie pe care le-a înfăptuit. De aceea sunt îngrijorată când instituţiile europene ne spun că tot ce trebuie să facem este să continuăm reformele. Îmi pare rău, dar într-un stat capturat asta nu merge”, a accentuat Lilia Caraşciuc.  

„În sectorul energetic, guvernarea încearcă să ne convingă că legislaţia este implementată, dar în acelaşi timp, legislaţia care ar duce la liberalizarea pieţei şi ar spori competitivitatea. În realitate, avem o guvernare care aranjează licitaţii trucate, permiţând companiilor off-shore să participe în tendere şi să vândă electricitate, permiţând în acelaşi timp regiunii transnistrene să obţină bani pentru a supravieţui. Deşi se promite reformarea regulatorului naţional, această instituţie rămâne a fi una închisă, care nu ia deloc în calcul propunerile venite din partea societăţii civile”, a adăugat Denis Cenuşă de la Expert-Grup.

Mai mulţi dintre cei prezenţi în sală s-au arătat nemulţumiţi de declaraţiile lui Eugen Caras, şeful misiunii Republicii Moldova pe lângă UE, care în discursul său a declarat că anul 2016 a fost anul stabilităţii pentru Moldova şi că „autorităţile au reuşit să facă ordine şi să continue agenda de reforme stabilită cu UE”.

În replică, activistul civic Valeriu Paşa a declarat: „Înţeleg că nu doriţi să vă pierdeţi postul probabil, dar limbajul diplomatic care vă este impus este suficient inclusiv ca să spuneţi lucrurilor pe nume. Vă rugăm să arătaţi respect, pentru că nu reprezentaţi Guvernul în sine, ci statul. Nu Vladimir Plahotniuc vă plăteşte salariul, ci eu, noi, fiecare cetăţean al Republicii Moldova”.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI