„Creşterea popularităţii şefului statului, care se va produce inevitabil pe fondalul acestor două referendumuri, va pune în gardă electoratul de centru-dreapta pro-european, care ar putea accepta intenţia guvernării de a modifica sistemul electoral ca pe o măsură extremă, dar unica în stare să stăvilească o posibilă venire masivă a socialiştilor la putere după următoarele alegeri parlamentare. Nu este exclus că, pe fondalul acestei stări de lucruri, o parte din electorat se va consolida în jurul actualei guvernări, după cum nu este exclus să crească şi suportul din exterior pentru putere. Aceasta pentru că guvernarea ar putea fi percepută drept unica forţă politică în stare să oprească ascensiunea lui Igor Dodon şi a socialiştilor”, se spune în analiză.

Tribuna mai menţionează: „Mai mult ca sigur că va fi promovată ideea că puterea se gândeşte la eficientizarea cheltuirii banului public şi la apropierea actului guvernamental de cetăţeni. Astfel, reforma Guvernului ar urma să transmită un mesaj favorabil puterii şi către societate, şi către partenerii externi, dar şi să dovedească că toate acţiunile guvernării au la bază interesul cetăţeanului, nu al unui grup îngust de persoane. Cel mai probabil, reforma Guvernului va fi prezentată, alături de reforma sistemului electoral, ca parte a unei strategii mult mai complexe decât pare la prima vedere.”

Potrivit sursei, actuala putere este avantajată şi din alt punct de vedere – polarizând lupta politică, împărţind societatea în două tabere (adepţii guvernării şi adepţii lui Igor Dodon) scoate pe tuşă alte forţe de opoziţie, lasă în afara marelui joc politic alţi actori politici importanţi.

„Iar riscurile sunt minime: chiar şi dacă referendumurile lui Igor Dodon vor reuşi, ele nu vor avea urmări de ordin practic de natură să ştirbească poziţiile actualei guvernării. Referendumul în problema întoarcerii miliardului de către cetăţeni, dacă şi va fi admis, cel mai probabil, va avea un caracter consultativ, iar rezultatele referendumului privind posibilităţile suplimentare ale şefului statului de dizolvare a Parlamentului, chiar şi dacă vor fi implementate, aceasta va avea loc abia în anul viitor, când şi aşa vom avea alegeri parlamentare. Riscurile vor fi şi mai mici dacă între timp se va modifica sistemul electoral”, se spune în material.