Deutsche Welle: Guvernarea oligarhică de la Chişinău, falsul partener al UE

Deutsche Welle: Guvernarea oligarhică de la Chişinău, falsul partener al UE
Sursa: www.dw.com Foto: gov.md 21.02.2017 10:10
Preşedinţia şi Guvernul de la Chişinău promovează mesaje diametral opuse în plan extern, iar această duplicitate pare să plictisească sau chiar să irite partenerii europeni şi occidentali, comentează Deutsche Welle.

Recent, la Bruxelles, preşedintele pro-rus Igor Dodon a pledat pentru denunţarea Acordului de Asociere cu UE, pentru a tempera mânia Rusiei. După semnarea, în 2014, a Acordului de Asociere cu UE, Rusia a pedepsit Moldova prin impunerea embargourilor economice. Pe 7 februarie 2017, aflat în vizită la Cartierul General al NATO, Dodon a cerut Alianţei Nord-Atlantice să renunţe la deschiderea Oficiului de Legătură al NATO la Chişinău, deşi deschiderea unui astfel de oficiu a fost solicitată anterior de Guvernul Republicii Moldova. Inaugurarea Oficiului NATO urmează să aibă loc în aprilie 2017. Dodon a explicat că Moldova este stat neutru şi nu are nevoie de oficii ale blocurilor militare internaţionale pe teritoriul său, dar nu a spus nimic despre prezenţa ilegală a armatei ruse pe teritoriul Republicii Moldova.

Guvernarea oligarhică, falsul partener al UE

A doua zi după declaraţiile făcute de Dodon la Bruxelles, premierul Pavel Filip s-a interesat, în cadrul şedinţei Guvernului, cum decurg pregătirile pentru deschiderea Oficiului NATO la Chişinău. Ministrul adjunct de Externe, Lilian Darie, a spus că este în curs de desfăşurare procedura de acreditare a Oficiului NATO: „La 29 noiembrie 2016 a fost semnat acordul între Alianţa Nord Atlantică şi Republica Moldova cu privire la deschiderea unui oficiu NATO. După finalizarea procedurilor de ordin legislativ, MAEIE a informat NATO despre acest lucru. Din acel moment cartierul general NATO a identificat persoana care va conduce acest Oficiu. Este vorba despre Crisitina Baleisyte din Letonia care a deţinut funcţia de şef-adjunct al Oficiului de legătură NATO din Georgia”, a menţionat Lilian Darie. Iar premierul a solicitat să nu fie admise tergiversări şi să fie informat periodic despre acest subiect.

Deschiderea Oficiului de legătură NATO la Chişinău a fost unul dintre subiectele abordate la München în cadrul întrevederii dintre şeful diplomaţiei moldovene, Andrei Galbur, şi secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller - acelaşi oficial NATO care s-a întâlnit şi cu Igor Dodon. Ministrul Galbur a reiterat disponibilitatea autorităţilor moldovene pentru deschiderea Oficiului NATO la Chişinău. La rândul său, reprezentantul NATO a menţionat disponibilitatea Alianţei de a oferi, în continuare, expertiza şi asistenţa necesară în promovarea reformelor legate de securitate, inclusiv în ceea ce priveşte instruirea militarilor moldoveni.

Preşedintele are alte priorităţi

Asta în timp ce preşedintele Dodon a interzis participarea unor militari moldoveni la un exerciţiu în România, în cadrul Parteneriatului pentru Pace al NATO.

Diplomaţii europeni au menţionat în repetate rânduri că UE este dispusă să ajute Moldova, dar au sugerat că şi moldovenii ar trebui să se determine ce vor. „Moldova se bucură de un statut special, pentru că aspiră să devină stat membru al Uniunii Europene. Faţă de Republica Moldova suntem mai ambiţioşi şi suntem gata să lucrăm la un nivel mai sofisticat ca să o ajutăm. Dar rămâne la latitudinea Chişinăului să spună de ce are nevoie. Noi nu vă impunem proiectele noastre şi nici banii noştri, ci reacţionăm la solicitările părţii moldoveneşti. Ne străduim să lucrăm împreună în interesul Republicii Moldova. Dar vedem că uneori îi este dificil părţii moldoveneşti să decidă care îi sunt priorităţile. Ori să ştii ce vrei este foarte important în procesul de lucru cu partenerii europeni”, a menţionat recent, într-un interviu, ambasadorul Republicii Slovace la Chişinău, Robert Kirnag.

Duplicitatea mesajelor dezavantajează Moldova

În opinia directorului de programe la Asociaţia pentru Politică Externă din Chişinău, Victoria Bucătaru, lipsa de coeziune a mesajelor politice transmise de preşedinte şi guvernare afectează Moldova atât în plan intern, cât şi extern: „Există o duplicitate de mesaje la nivel înalt. Odată cu alegerea unui nou preşedinte al ţării, observăm că sunt promovate şi alte modele integraţioniste - se vorbeşte tot mai mult despre eventuale dezavantaje ale vectorului european pentru Republica Moldova. Această lipsă de coeziune la nivelul autorităţilor şi duplicitatea mesajelor este în detrimentul Republicii Moldova”, a argumentat Victoria Bucătaru.

Potrivit ei, în ultimii ani se atestă o descreştere a popularităţii vectorului european în rândul moldovenilor, iar acest lucru se explică prin comunicarea ineficientă a guvernării cu populaţia şi prin politizarea instituţiilor statului: „După 2014, când a fost semnat Acordul de Asociere cu UE, Moldova s-a confruntat cu crize politice repetate, a avut loc frauda bancară, iar elitele politice responsabile de promovarea vectorului european au fost imediat asociate cu acest model de dezvoltare”, a explicat Victoria Bucătaru.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI