Declaraţia îi aparţine jurnalistului Radu Paul, specializat în investigaţii transfrontaliere, şi directorul executiv al Proiectului de relatări despre criminalitatea organizată şi corupţie (Organized Crime and Corruption Reporting Project - OCCRP) şi membru al Consorţiului Internaţional al Ziariştilor de Investigaţie (International Consortium of Investigative Journalists – ICIJ).
„RM este un stat foarte vulnerabil, prins la mijlocul unor interese financiare imense, cu o capacitate foarte mică de reacţie, când e vorba despre agenţiile guvernamentale, care ar trebui să contracareze de la spălare de bani la trafic de tot felul. Din păcate, Moldova, fiind atât de mică şi fiind prinsă între atâtea interese, este un teritoriu, un fel de loc de joacă pentru corupţi. Şi nu doar pentru corupţi din Republica Moldova, ci şi din afara graniţelor. Vorbesc inclusiv de corupţia care vine din România, dar, evident, foarte multă din Ucraina, din Rusia, din alte ţări din regiune. Moldova trebuie, practic, să-şi întărească statul, să-şi întărească agenţiile care pot să lupte împotriva crimei organizate, în primul rând, fiindcă aceasta este o problemă mare-mare în Republica Moldova. Dar şi să mărească puţin colaborarea, cooperarea cu alte ţări, când vine vorba de combaterea criminalităţii transfrontaliere. Fiindcă partea cea mai mare din criminalitatea care are loc în Republica Moldova se revarsă în afara graniţelor”, a declarat expertul, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Referindu-se la investigaţiile realizate de RISE Moldova, RISE România şi Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), care au scris de la cazuri de corupţie care îl implică, de pildă, pe preşedintele ucrainean Poroşenko şi care are şi dânsul legături cu Republica Moldova, până la corupţie care implică politicieni locali din Republica Moldova, Radu Paul a declarat:
„Am făcut numeroase investigaţii în care am arătat intersecţiile dintre politică, crimă organizată, media. Din păcate, multe organizaţii de media, televiziuni, ziare, radiouri sunt legate ombilical de persoane care au activităţi necurate, să spunem aşa, ilegale. Şi, ca în România, nu e vorba de o parte sau de alta a spectrului politic, e vorba de o alianţă criminală care merge peste tot. Şi e ca un râu din acela subteran, care trage totul după el şi nu e foarte vizibil, însă afectează buzunarele tuturor, de la furtul unui miliard până la spălarea a 20 de miliarde şi mult, mult mai mult, de fapt.”
Jurnalistul a mai declarat că autorităţile din Republica Moldova nu-şi fac treaba pentru a combate corupţia şi crima organizată fie pentru că sunt depăşite de situaţie, fie pentru că sunt corupte şi ele.
„Aş vrea să văd mai multă acţiune din partea autorităţilor RM. Dar ştiu că e foarte greu să acţionezi într-un mediu care e atât de corupt, unde atât în politică, cât şi în sistemul judiciar există atât de multă corupţie. Moldova încă nu poate face destul pentru a combate corupţia transfrontalieră, în primul rând, fiindcă atât procurorii, cât şi poliţiştii, chiar şi jurnaliştii din ţară sunt depăşiţi de anvergura faptelor criminale care se întâmplă la Chişinău şi în alte părţi. Ce facem noi este că arătăm unde este corupţia şi unde sunt cei corupţi, şi unde îşi investesc banii. E nevoie de un pas următor pe care să-l facă autorităţile, ca să recupereze banii de la hoţi, ca să identifice şi mai departe care sunt interesele lor economice în afara graniţelor RM. Aceasta este treaba justiţiei. Şi aici e o problemă şi când vine vorba de UE, fiindcă e foarte greu în momentul acesta pentru un procuror sau un poliţist, sau un jurnalist din Moldova, de pildă, să identifice bunurile pe care le are un om politic din Moldova într-o ţară precum Franţa sau Germania, sau Anglia. Fiindcă aceşti oameni se folosesc de secretizarea anumitor informaţii, de la acte care pot identifica vilele pe care le deţin aceştia, iahturile şi tot felul de alte bunuri. E foarte greu să obţii datele acestea”, a declarat expertul.
„Mare-mare parte din munca agenţiilor care trebuie să investigheze corupţia şi crima organizată din toată lumea se bazează pe ceea ce se numeşte informaţii din surse deschise. Mare parte din informaţia aceasta este informaţie furnizată de presă. Dacă aş fi procurorul general al Republicii Moldova, aş da mare atenţie descoperirilor din presă”, a concluzionat jurnalistul.
Jurnal.md
