„Plahotniuc vrea ca Occidentul să închidă ochii la distrugerea presei independente, încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, dar şi la distrugerea opoziţiei politice, inclusiv a celei proeuropene. Este o cale foarte periculoasă. Partenerii noştri occidentali trebuie să conştientizeze clar că, sub acoperirea lozincilor proeuropene, de la ei se încearcă obţinerea permisiunii privind crearea, în secolul XXI, a unui stat autoritar în Europa de Est. În această situaţie, poporului RM nu-i rămâne altă soluţie decât să înceapă acţiuni de nesupunere civică”, afirmă Alexandru Slusari.

Vicepreşedintele Platformei DA prezintă într-un comentariu cronologia „colaborărilor” dintre Plahotniuc şi Dodon din ultimul an care deconspiră planurile preşedintelui PD:

„Despre legăturile puternice dintre Dodon şi Plahotniuc se cunoaşte încă din timpul regimului comunist. Plahotniuc a început procesul de capturare a statului pe vremea Guvernului Greceanîi, atunci când vicepremier era Igor Dodon. Vânzarea hotelului Codru pentru un preţ de nimic, schemele la importul de carne şi peşte, crearea unor scheme criminale economice în jurul companiilor de stat Moldtelecom şi Metalferos - toate acestea, precum şi multe altele, Dodon le-a pus la cale în timpul şefiei lui Dodon la Ministerul Economiei.

După venirea la putere a aşa-numiţilor proeuropeni, acest parteneriat a continuat cu succes. Cred că nu e departe momentul în care vom afla preţul ieşirii lui Dodon din fracţiunea PCRM şi votul pentru Timofti.

Eficacitatea tandemului dintre Dodon şi Plahotniuc s-a văzut cel mai bine în momentul în care ultimul a devenit unicul ocupant al statului şi uzurpatorul puterii în stat, iar Dodon a devenit principalul conducător al tancurilor ruseşti în Moldova. De atunci ei sunt legaţi complet cu aceeaşi frânghie. Mai exact, Dodon e legat cu o frânghie, iar Plahotniuc trage de ea atunci când are nevoie.

Pentru a înţelege mai bine tabloul general, vă propun să vedeţi cronologia colaborărilor lor din ultimul an.

1. PSRM a avut un comportament straniu pe 20 ianuarie atunci când Guvernul Filip a fost învestit. În loc să ceară o pauză de 30 de minute, aşa cum permite Regulamentul, astfel ca în faţa Parlamentului să poată să iasă mai mulţi oameni pentru a intensifica presiunea asupra acestui regim corupt, socialiştii au cerut o pauză de trei ore, solicitare care a fost respinsă de majoritatea parlamentară. Guvernul a fost învestit foarte repede. Dodon nici nu a fost prezent atunci în plenul Parlamentului.

2. În februarie, PSRM a votat împreună cu democraţii pentru prelungirea licenţelor care aparţin televiziunilor lui Plahotniuc în 2021, extinzând monopolul pe piaţa media. În schimb, CCA a emis pe numele companiei unui deputat socialist licenţă pentru deschiderea unui nou canal TV. În prezent, socialiştii au trei posturi TV şi acestea nu au avut şi nici nu au probleme cu sediul sau privind publicitatea.

3. În martie, Dodon a refuzat propunerea Platformei DA privind înaintarea unui candidat unic al opoziţiei antioligarhice.

4. În aprilie, sub un pretext inventat, socialiştii au refuzat să participe mai departe la protestele faţă de regimul Plahotniuc. Noi ştim cu exactitate că, în septembrie 2015, ei au ieşit la proteste fiind plătiţi de Plahotniuc şi în aceleaşi condiţii ei au părăsit protestul popular. Desigur partidul nu a fost la curent cu acest lucru, a ştiut doar Igor Nicolaevici.

5. În campania electorală, holdingul media al lui Plahotniuc şi-a îndreptat tot arsenalul propagandei mincinoase în direcţia candidaţilor proeuropeni. De la început, împotriva lui Andrei Năstase, iar apoi împotriva candidatului unic al forţelor antioligarhice.

Şi asta în ciuda faptului că Plahotniuc, văzând că Lupu, candidatul său deschis, nu are nicio şansă, l-a scos din cursă şi în mod oficial şi-a anunţat sprijinul pentru candidatul proeuropean, al cărui nume nici nu l-a pomenit. Pe Dodon însă, care s-a pronunţat pentru denunţarea acordului cu UE, televiziunile lui Plahotniuc nu l-au criticat. Nici o singură dată.

6. De asemenea, în campania electorală, Plahotniuc, cu acordul tacit al lui Dodon, a început o campanie de distrugere a concurentului de pe stânga al socialiştilor – Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Acesta din urmă a fost forţat să devină practic un refugiat politic din cauza redeschiderii unui dosar penal fabricat pe numele său.

7. Imediat după victoria sa în alegerile prezidenţiale, în mare parte datorită lui Plahotniuc, Dodon a trecut la o retorică geopolitică, românofobă şi a început să lupte cu simbolurile şi steagurile.

8. În timpul vizitei sale la Moscova, Igor Dodon a atacat agresiv UE şi NATO. El a propus revenirea la planul Kozak de federalizare a Moldovei. Cu toate acestea, la întâlnirea cu ambasadorul SUA în Republica Moldova, am văzut un alt Dodon, care a recunoscut cu umilinţă că nu va iniţia anularea acordului cu Uniunea Europeană. Aceasta este esenţa lui Igor Nicolaevici. Dimineaţa el e prorus, seara e proeuropean, iar noaptea e pro-Plahotniuc. El îndeplineşte rolul unei oglinzi deformante, în faţa căreia Plahotniuc vrea pară un european civilizat. Dodon nici nu şi-a terminat discursul critic în adresa UE, că imediat a sărit Plahotniuc cu promisiunea privind imutabilitatea vectorului european al Republicii Moldova. În tot acest timp, de la primirea lanţului prezidenţial, Dodon îi creează acestui mafiot condiţii pentru ca acesta să poată să-şi spele reputaţia murdară şi să nu arate atât de odios.

9. După toate aceste artificii geopolitice, brusc apare un sondaj de opinie publică, care diferă foarte mult de toate celelalte, potrivit căruia în Parlament ar ajunge doar două partide – PSRM şi PAS. Socialiştii ar deţine majoritatea. Toate celelalte sondaje dau cifre diferite, dar în toate se arată că în Parlament ar ajunge cinci partide – cele indicate mai sus, dar şi Platforma Da, Partidul Nostru şi PD. De ce ar fi nevoie de un asemenea sondaj? Pentru ca Plahotniuc să sperie până la leşin partenerii externi. Iată straşnicul Dodon care vrea să împingă Moldova de pe vectorul european (pe care Plahotniuc l-a compromis în ultimii opt ani). Iată ce se va întâmpla dacă vor fi organizate alegeri parlamentare pe liste de partid. Socialiştii vor avea majoritate, iar cu ei se va confrunta doar  Maia Sandu.

10. În acelaşi timp, Dodon nu încearcă deloc să lupte cu regimul. Din vocabularul lui Dodon au dispărută sintagmele „stat capturat” şi „represiune politică”. Iar la întrebările despre Plahotniuc, preşedintele aproape leşină. Mai mult, recent conspiraţia lui Plahotniuc şi Dodon a devenit vizibilă tuturor. La funcţia de director al companiei Moldovagaz a fost numit Vasile Botnari, om apropiat lui Plahotniuc. Şeful Gazprom, Miller, nu putea face această numire fără acordul prietenului său Dodon.

Ce vor să facă mai departe Dodon şi Plahotniuc? În ceea ce ţine de Dodon e clar. El va continua să aibă suficient spaţiu pentru a-şi juca rolul de Baba Iaga pentru Occident. În acest rol el se simte confortabil. Dar Plahotniuc are planuri mai serioase. Arâtându-l pe straşnicul Dodon Europei, precum şi rezultatele propriului sondaj, el încearcă acum să convingă partenerii externi că, în primul rând, numai el poate opri tancurile ruseşti să vină Moldova şi, în al doilea rând, să facă acest lucru în cadrul unor alegeri pe sistemul de partide este imposibil.

Doar atunci Plahotniuc va putea opri „ameninţarea rusească”, cumpărând aşa-numiţii deputaţi independenţi. Dar consider că planurile principalului mafiot sunt mult mai grandioase. Sarcina lui este să ceară de la partenerii externi dreptul de a institui un stat poliţienesc, în care el va salva vectorul european al Moldovei prin metode dictatoriale. El îi va asigura că prin metodele sale de şantaj, prin manipulare mediatică, corupţie şi dosare penale va distruge PSRM la fel cum a făcut-o cu comuniştii.

Dar pentru asta el vrea ca Occidentul să închidă ochii şi la distrugerea presei independente, încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi distrugerea opoziţiei politice, inclusiv a celei proeuropene. Este o cale foarte periculoasă. Partenerii noştri occidentali trebuie să conştientizeze clar că, sub acoperirea lozincilor proeuropene, de la ei se încearcă obţinerea permisiunii privind crearea, în secolul XXI, a unui stat autoritar în Europa de Est. În această situaţie, poporului RM nu-i rămâne altă soluţie decât să înceapă acţiuni de nesupunere civică”.