1. Omorul lui Andrei Braguţa

Andrei Braguţa, un tînăr cu tulburări mintale, a murit în custodia autorităţilor. Iniţial, poliţia a spus că acesta s-ar fi stins din cauza pneumoniei, însă rudele sale spun că a murit după ce a fost bătut de poliţişti. Ulterior, s-a încercat justificarea de o manieră josnică a evenimentelor prin scurgerea unor clipuri video montate în care sunt selectate doar secvenţe în care Braguţa era agresiv şi vulgar. Între timp, procurorii şi conducerea penitenciarului 13 se contrazic privind data cînd a ajuns la închisoare tînărul.

Sub presiunea opiniei publice, procuratura porneşte o investigaţie care arată că Braguţa a fost bătut de colegii de celulă cu acordul, ba chiar sub privirile gardienilor. Mai mulţi poliţişti şi funcţionari sunt reţinuţi sau suspendaţi. Un raport al Avocatului Poporului dă vina pe „sistem”, însă confirmă că Braguţa s-a stins din cauza incompetenţei sau a indiferenţeipoliţiştilor, judecătorilor şi a medicilor. Tînărul nici nu ar fi trebuit să ajungă în penitenciarul 13, ci să primească îngrijirea medicală şi psihică necesară.

Pneumonia lui Andrei Braguţa e cea mai mare minciună nu fiindcă tînărul a murit, de fapt, din cauza bătăilor, dar fiindcă acest caz demonstrează că un stat clădit pe minciună, sub toate formele ei – corupţie, nepotism, incompetenţă, este un stat care nu-şi poate proteja propriii cetăţeni, ci dimpotrivă. Îi omoară şi apoi muşamalizează. S-a întîmplat în aprilie 2009, s-a întîmplat în Pădurea Domnească, s-a întîmplat acum şi o să se întîmple din nou.

2. Guvernarea, sistemul mixt şi Comisia de la Veneţia

Adoptarea sistemului mixt a marcat un fel de divorţ al guvernării democrate de Comisia de la Veneţia. La început Andrian Candu promitea că proiectul de lege nu va fi adoptat fără avizul Comisiei, pe care o numea „un prieten foarte vechi şi foarte bun” al Moldovei. Însă reforma electorală a fost votată în primă lectură fără a mai aştepta acest aviz.

După ce Comisia a dat o opinie negativă cu privire la proiect, Candu a decis că recomandările Comisiei pot fi doar „juridice şi tehnice” şi că experţii de la Veneţia nu pot aviza pozitiv sau negativ proiectul de lege. În caz contrar, democratul supărat sugera că ar fi „o imixtiune în ceea ce considerăm a fi o alegere suverană a ţării”.

Astfel, în pofida recomandării Comisiei de a nu schimba sistemul electoral, democraţii şi socialiştii au votat proiectul în a doua lectură. Ba mai mult, după ce au făcut exact opusul, autorităţile au insistat că au respectat recomandările Comisiei.

3. Războiul dintre Dodon şi PDM

Aparent, Igor Dodon este cel mai înverşunat oponent al guvernării PDM, chiar dacă mass media lui Vlad Plahotniuc l-a ajutat să cîştige alegerile prezidenţiale. Pe parcursul anului însă, preşedintele s-a limitat mai mult la declaraţii şi statusuri pe Facebook, iar cînd nu-i convenea ceva, de exemplu numirea unui ministru, l-a lăsat chiar pe Andrian Candu să-i ia locul pentru 15 minute. Cînd guvernarea democrată nu le-a permis unor jurnalişti ruşi să intre în ţară sau l-a declarat persona non grata pe Rogozin, preşedintele a reacţionat prompt şi i-a cerut scuze lui Vladimir Putin.

Însă un singur lucru Igor Dodon nu l-a putut tolera - schimbarea sistemului electoral într-unul uninominal, aşa cum a propus PDM. Pentru a nu-i permite lui Vlad Plahotniuc să-şi facă hatîrul, preşedintele a venit cu un „contra-proiect” - sistemul mixt… aproape identic cu mixtul propus de Plahotniuc în 2013.

Bucuroşi de băţul pus în roată de Dodon, democraţii imediat au renunţat („comasat”) la proiectul lor şi l-au votat pe al preşedintelui. Dodon a trîmbiţat o victorie împotriva PDM-ului, chiar dacă tot democraţii au fost cei care au votat-o, şi s-a întors la blogul şi statusurile sale, în timp ce Candu, Plahotniuc şi Filip s-au ocupat să-şi apere „înfrîngerea” împotriva criticilor din UE, din partea societăţii civile şi a opoziţiei.

4. Dorin Chirtoacă şi parcările cu plată

La început de an, Dorin Chirtoacă încă apăra cu dîrzenie contractul dubios al parcărilor cu plată. El ne asigura că proiectul este european, că „exact acelaşi model” e aplicat în întreaga Europă, că aceeaşi companie administrează parcările în Budapesta, că municipiul va primi 50% din profituri, că firma cîştigătoare va investi 10 milioane de euro şi altele. Toate aceste s-au dovedit a fi parţial sau pe deplin false.

Cînd treaba a devenit serioasă, Chirtoacă afirma deja că nu ştia că Nistor Grozavu semnase contractul fără aprobarea Consiliului Municipal. Cronologia evenimentelor demonstrează însă că era imposibil ca primarul să nu fi ştiut despre asta.

5. Recuperarea miliardului

Încă în 2016 am scris despre cum aşa-zisul panoul al miliardului, propus de premierul Filip, nu arată cîţi bani furaţi au fost recuperaţi, ci banii obţinuţi din lichidarea activelor celor trei bănci. Anul acesta, ministrul finanţelor Octavian Armaşu a recunoscut şi el acest lucru.

Speakerul Andrian Candu a continuat totuşi să insiste în repetate rîndurică deja a fost recuperat aproape un miliard de lei. Printr-o acrobanţie de retorică şi semantică, democratul afirmă că maşinile şi clădirile celor trei bănci au fost cumpărate din bani fraudaţi, deci vînzarea lor înseamnă recuperarea acestor bani.

Totodată, finul lui Plahotniuc a continuat să împingă ideea că s-a furat nu un miliard, ci doar 600 de milioane de dolari. Din păcate pentru el, sinteza raportului Kroll 2 arată cît se poate de clar că s-a furat cel puţin un miliard.

6. Sondajele IMAS

Sondajele IMAS, făcute la comanda Partidului Democrat, s-au remarcat printr-o structură şi formulare manipulatorie a întrebărilor. Acestea erau puse astfel încît să conducă spre răspunsul dorit de autori/comanditari, iar unele opţiuni de răspuns erau de fapt argumente diferite pentru acelaşi răspuns.

Spre exemplu, rugaţi întrebaţi cum ar evalua o potenţială decizie a UE de a „sancţiona” Moldova pentru sistemul mixt, respondenţii au de ales între trei variante de apreciere negativă, fiecare motivată diferit, şi doar una pozitivă. În alt caz, respondenţii trebuie să aleagă un sistem de vot. Deşi cei mai mulţi preferă sistemul actual, procentele celor care preferă sistemul mixt sunt combinate cu ale celor care preferă uninominalul pentru a crea imaginea falsă a unei majorităţi ce sprijină reforma electorală.

Ultimul sondaj al companiei a fost criticat public de mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile. Într-un sondaj cu întrebări manipulatorii, rezultatele nu pot fi decît nişte minciuni.

7. Igor Dodon şi cifrele

Căutînd nişte succese pentru primul său an de mandat, preşedintele Igor Dodon s-a lăudat cu un şir de cifre dubioase. Loc de frunte îl au exporturile în Rusia. Panouri roşii anunţau prin ţară că exporturile au crescut „de 3-4 ori”. Cifra este atît de umflată şi exagerată încît însuşi Dodon a evitat să o rostească în persoană. Mai „modest”, preşedintele spunea în octombrie că exporturile spre ruşi au crescut 17%, deşi BNS arăta o cifră şi mai joasă - 11,7%. Totodată, cifrele arată că exporturile în UE continuă să crească, în pofida declaraţiilor preşedintelui.

Într-un raport-infografic, preşedintele se mai laudă cu revocarea a 9 miniştri, deşi rolul său a fost doar unul de spectator la reforma guvernului implementată de PDM. Acei miniştri au fost demişi fiindcă ministerele lor au fost desfiinţate, comasate sau fiindcă democraţii au decis să-i schimbe, iar meritul lui Dodon în asta este zero.

O altă realizare cu care se lăuda preşedintele e ajutor pentru „aproape” 200 de grădiniţe, care s-au dovedit a fi 129. Ziarul de Gardă a aflat că, de fapt, nici măcar nu toate din aceste 129 de grădiniţe au primit ajutor, iar în cazul unora ajutorul doar a fost promis, dar (încă) nu s-a materializat. În concluzie, preşedintele Dodon a reuşit în primul an de mandat să demonstreze convingător că cifrele mai mint uneori.

8. Telefonul stricat de la Komsomolskaia Pravda

Ziarul cu cel mai mare tiraj din ţară a fost un fel de telefon stricat în acest an. Jurnaliştii de la KP au preluat şi publicat diverse curiozităţi şi informaţii din presa străină care, după traduceri inexacte şi interpretări tendenţioase, erau pur şi simplu false. Spre exemplu, o prognoză demografică a ONU anticipează o scădere a populaţiei Moldovei cu 15% pînă în 2050. La KP, ştirea e că Moldova va pierde 500,000 de locuitori sau 3 oraşe mari în următorii 5 ani.

Mai mult decît atît, aceste falsuri au mai fost folosite şi pentru a promova agenda ideologică a ziarului. Spre exemplu, un utilizator Reddit a făcut o hartă unde arată cele mai des întîlnite cuvinte pe pagina de Wikipedia a fiecărei ţări. La KP, această curiozitate se transformă în nişte „cercetări de amploare” care demonstrează nostalgia moldovenilor după URSS.

La fel, după ce presa internaţională a scris despre un nor de ruteniu radioactiv peste Europa, KP ignoră informaţiile agenţiilor europene şi preia argumentele unui blog rusesc pentru a afirma că radiaţia nu a venit din Rusia, ci din România. Prilej bun de a critica atît guvernarea, cît şi vecinii noştri, chiar dacă serviciul hidrometeorologic de stat rus confirmase deja nivelul ridicat de radiaţie din sudul Uralilor.