Ştefan Gligor, director de programe la Centrul de Politici şi Reforme (CPR), afirmă că pentru a fi creat grupul de iniţiativă la adunare trebuire să participe 300 de cetăţeni cu drept de vot, dintre care 100 trebuie să facă parte ulterior din grupul de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor. Potrivit lui Ştefan Gligor, următoarea procedură va fi depunerea actelor la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru înregistrarea grupului de iniţiativă. Dacă CEC va înregistra grupul, acesta ba trebui să colecteze, în termen de 2-3 luni, cel puţin 200 de mii de semnături.

Totodată, Gligor a precizat că nu este vorba despre un referendum constituţional, ci unul legislativ. După colectarea şi verificarea semnăturilor, Parlamentul va avea două opţiuni, fie să anunţe desfăşurarea referendumului republican pentru anularea legii prin care s-a modificat Codul Electoral şi să aloce banii necesari, fie să abroge legea din proprie iniţiativă, în termen de şase luni.

„Acest referendum este instrumentul potrivit pentru a pune politicienii la respect. Nu putem permite celor cu bani şi cu influenta să deţină controlul asupra cetăţenilor. Noi trebuie să avem posibilitatea, o dată la patru ani, să schimbăm guvernarea dacă nu ne place, iar acest sistem mixt asigură aflarea la guvernare a politicienilor care ne-au trădat”, a spus Ştefan Gligor.

Valeriu Paşa, expert „WatchDog”, a spus că sunt jenante unele declaraţii precum că referendumul nu poate avea loc cu un an înainte de alegeri.

„PDM se referă la recomandările de bune practici ale Comisiei de la Veneţia, pe care tot ei le-au călcat în picioare. Noi nu vorbim despre modificarea sistemului electoral, noi vorbim despre anularea unei modificări abuzive”, a spus Valeriu Paşa.

Analistul politic Alexei Tulbure a remarcat că referendumul este unicul pas legal prin care cetăţenii se pot opune încercărilor de a lipsi Republica Moldova de dreptul de a alege guvernarea. Potrivit analistului, sistemul proporţional nu este perfect, are încă multe probleme, dar el permite schimbarea guvernărilor, nu perpetuarea uneia şi aceleiaşi puteri la guvernare.

„Prin această lege (prin care s-a introdus sistemul mixt de vor, n.r.) statul este capturat, ni se ia dreptul de a alege o dată la patru ani. PDM spune că este un nonsens juridic, ei doresc noi să lăsăm mâine în jos ca ei să guverneze”, a declarat Alexei Tulbure.

„Referendumul este o acţiune civică prin care dorim să restabilim pârghiile democratice în Republica Moldova. Acest Parlament de acum nu ne reprezintă. Chemăm toţi cetăţenii la activism civic, să se implice, să luptăm pentru drepturile noastre”, a spus Lilia Carasciuc, preşedinta Transparency International Moldova.

La 21 noiembrie, mai multe organizaţii ale societăţii civile au propun iniţierea şi desfăşurarea la nivel naţional, până la alegerile parlamentare din 2018, a unui referendum pentru anularea legii prin care s-au făcut modificări la Codul Electoral şi s-a introdus sistemul mixt de vot. Iniţiatorii referendumului fac apel la toţi cetăţenii, organizaţiile obşteşti şi către partide politice să se implice la formarea grupului de iniţiativă.