În cadrul întrevederii, preşedintele Platformei DA şi-a exprimat speranţa că, odată ce justiţia moldovenească va fi scoasă din captivitate, devenind cu adevărat independentă, investiţiile germane în economia Republicii Moldova vor spori substanţial, iar numărul întreprinderilor cu capital german va creşte considerabil.

„Sprijinul acordat RM de către Germania este foarte important. Noi avem nevoie de investiţii europene generatoare de noi locuri de muncă bine plătite, asfel ca familiile să se reîntregească şi să rămână acasă. Este crucial ca suportul financiar german să fie acordat direcţionat, să fie îndreptat concret spre segmentele vulnerabile ale economiei, spre localităţile cu cele mai stringente nevoi, spre a nu permite autorităţilor centrale să politizeze procesul”, a spus Andrei Năstase, menţionând iniţiativele social-economice, anticorupţie, antifraudă, parte a programului „5 D” al Platformei Demitate şi Adevăr (Descentralizare, Debirocratizare, Deoffshorizare, Detenebrizare, Demonopolizare).

La rândul său, Julia Monar a menţionat că priorităţile în cadrul acordării suportului financiar şi a cooperării economice se stabilesc prin intermediul consultărilor interguvernamentale ale ţărilor UE şi vizează două direcţii-cheie: dezvoltarea economică durabilă şi reformele în domeniul administraţiei, inclusiv descentralizarea, ceea ce e în consens cu viziunea Platformei DA asupra procesului.

Discuţia s-a axat pe mai multe subiecte importante, printre care motivele reale ale schimbării sistemului electoral de către actuala guvernare, procesul de consolidare a forţelor antioligarhice, proeuropene, precum şi monopolizarea mass-media de către binomul de la guvernare, invazia ştirilor fake şi condiţiile dificile de activitate a presei independente.

Oficialul german s-a arătat foarte interesat de reforma electorală şi modul de constituire a circumscripţiilor, proces la care Platforma DA nu a participat. Alexandru Slusari a explicat că modificarea legislativă a fost făcută cu încălcarea flagrantă a recomandărilor Comisiei de la Veneţia, fiind determinată de două motive capitale: dorinţa PD şi PSRM de a reduce semnificativ şansele opoziţiei proeuropene antioligarhice în viitoarele alegeri parlamentare şi fortificarea socialiştilor, astfel actuala guvernare urmărind să-şi menţină puterea, libertatea şi să-şi protejeze averile fabuloase, acumulate ilicit. Vicepreşedintele formaţiunii a prezentat şi analiza făcută de Platforma DA a modului de constituire a circumscripţiilor de o comisie, formată majoritar din reprezentanţi ai PD şi PSRM.

„Modelând situaţia creată după rezultatele scrutinului prezidinţial din 30 octombrie 2016, reiese că, din 46 de circumscripţii, în 30 câştigă alegerile Dodon. Guvernarea a văzut că în alegerile prezidenţiale candidatul comun al forţelor proeuropene reale a obţinut un scor excelent, chiar şi în condiţiile în care PD a folosit toate resursele administrative, financiare şi mediatice pentru a-l favoriza pe Igor Dodon. De frica unor rezultate şi mai bune pe care le-am putea obţine, guvernarea a schimbat sistemul electoral, ignorând recomandările Comisiei de la Veneţia, a înalţilor oficiali europeni, astfel punând în pericol substanţial acordarea asistenţei macro-economice a Republicii Moldova de către UE”, a mai spus Alexandru Slusari.

În context, Chiril Moţpan, secretarul general al formaţiunii, a menţionat ca Platforma DA este unicul partid de opoziţie care a propus o alternativă viabilă sistemului mixt Plahotniuc – Dodon, insistând asupra faptului că sistemul proporţional de vot nu trebuie schimbat, ci îmbunătăţit. „Implementarea elementelor noi, precum cele ale unui sistem preferenţial, cu liste deschise, ar fi benefic pentru oameni, pentru edificarea unei noi clase politice şi a unui veritabil stat de drept”, a punctat Chiril Moţpan.

Un subiect aparte l-a constituit intimidarea şi persecuţia activiştilor politici ai Platformei DA, lucru despre care au fost informaţi deja partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Julia Monar a fost interesată, în special, de cazul incendierii unor echipamente şi moduli ai întreprinderii StarNet, pereclitându-se astfel prestarea serviciilor de internet într-o mare parte a capitalei. În context, discuţia s-a referit la celelalte cazuri de hărţuire a membrilor şi simpatizanţilor Platformei DA, dar şi la atentatele directe la libertatea de informare (cazurile Jurnal TV şi TV8, emisia cărora a fost bruiată în mod premeditat de către autorităţi).

În concluzie, Andrei Năstase a reiterat necesitatea de a edifica o voce unitară a Europei printr-un mesaj comun pentru Republica Moldova, subliniind că, în acest sens, vocea Germaniei este una dintre cele mai importante. Preşedintele Platformei DA a mulţumit pentru colaborarea pe care formaţiunea o are cu mai multe fundaţii germane, printre care prestigioasa „Konrad Adenauer Stiftung”. „Republica Moldova va ajunge să aibă aceleaşi orizonturi cu ţările civilizate europene. Eu cred în viitorul ţării mele şi în ziua în care sutele de mii de familii, printre care şi a mea, se vor reîntregi aici, Acasă”, a conchis Andrei Năstase.