Parlamentul European a supus dezbaterilor o rezoluţie, elaborată de un grup de deputaţi din Partidul Popular European, în care se vorbeşte despre necesitatea suspendării oricărui tip de sprijin financiar  pentru ţara noastră. Rezoluţia urmează să fie susă votului în cadrul următoarei sesiuni plenare.

În debutul dezbaterilor, Comisarul UE pentru Asistenţă umanitară şi gestionarea crizelor a atenţionat că Republica Moldova se află sub monitorizare în ceea ce priveşte aplicarea recomandărilor privind implementarea legii electorale. Totodată, s-a propus ca cinci europarlamentari să facă parte din grupul de monitorizare al Comisiei Europene.

„Efectele legii depind de modul în care va fi aplicată. Vom continua să observăm îndeaproape ce se întâmplă acolo. Plăţile pe care UE le va face vor depinde de respectul Moldovei faţă de angajamentele asumate, de reformele necesare pentru stabilitatea macrofinanciară. O economie sănătoasă are nevoie de o luptă fermă anticorupţie, un climat de afaceri propice. Acestea sunt reformele pe care le cerem. După cum ştiţi, în RM a fost constatată o fraudă bancară, iar recuperarea fondurilor este esenţială dacă se doreşte recuperarea încrederii în sistemul financiar. Vom monitoriza modul în care RM ţine cont de recomandările privind legea electorală. Pachetul de asistenţă 2017-2020  pune accentul pe proiecte care vizează bunăstarea cetăţenilor”, a declarat Christos Stylianides, comisarul UE pentru Asistenţă umanitară şi gestionarea crizelor.

„Se urmăreşte concentrarea puterii în mâinile oligarhilor, iar Republica Moldova riscă să repete soarta Ucrainei”. Sunt câteva dintre avertismentele care au răsunat astăzi în Parlamentului European. 

​Petras Auštrevičius, raportorul pentru Republica Moldova în Parlamentul European: Este deja a treia oară în ultimele cinci luni când discutăm despre RM. Nu mi-aş dori acest tip de atenţie. În RM este o lipsă de consens politic naţional. Mă adresez autorităţilor din RM, nu vă aşteptaţi că-l vom face noi. Consensul politic trebuie construit zilnic la Chişinău, Bălţi, etc. Adoptarea legii electorale nu a fost mişcarea pe care noi o aşteptam. Recomandările Comisiei de la Veneţia au fost ignorate. Partidele politice mai mici se simt presate şi se tem că vor fi eliminate. Cetăţenii RM aşteaptă o altfel de politică. Ne dorim publicarea imediată a raportului de anchetă care să aducă în faţa justiţiei persoanele sau politicienii care au stat în spatele fraudei bancare fără precedent. Văd că Moldova ratează multe oportunităţi. Am o poziţie critică privind viitorul european al RM.  Autorităţile trebuie să ajungă la concluzia că construirea consensului naţional în mod european va face RM mai puternică.

Cristian Preda: Am discutat în acest Parlament despre ajutorul acordat Republicii Moldova. Am decis prin vot să condiţionăm trimiterea acestor fonduri prin respectarea recomandărilor OSCE şi ale Comisiei de la Veneţia. Această prestigioasă comisie declarase că trecerea la un sistem mixt nu este recomandată pentru RM. Ce s-a întâmplat la două săptămâni după votul nostru? La Chişinău, parlamentul a votat modificarea legii electorale. De ce s-a întâmplat? Pentru că preşedintele Dodon, un apropiat al lui Putin, şi şeful PD, un apropiat al colegilor noştri socialişti, au considerat că prioritatea numărul 1 este eliminarea celorlalte partide, cu excepţia celor pe care el le conduc. Este raţional să solicităm Comisiei suspendarea acordului financiar. Este necesară o monitorizare strictă din partea Comisiei despre modul cum este implementată această lege. Propunem ca cinci membri al Parlamentului să se alăture acestui grup de monitorizare.

Siegfried Mureşan: Adevăratele mize ale relaţiei UE cu RM sunt reformele pe care le aşteaptă cetăţenii şi sprijinul pentru parcursul european. RM are nevoie de reforme profunde în justiţie, anticorupţie, etc. Oamenii aşteaptă aceste reforme. Nu trebuie să ne fie teamă să aplicăm condiţionalităţi. Aceste condiţionalităţi sunt ceea ce cetăţenii aşteaptă. Nu mai vor să acordăm cecuri în alb. Majoritatea parlamentară şi-a pierdut încrederea noastră atunci când a votat schimbarea sistemului electoral.

Victor Boştinaru: Am auzit despre o presupusă complicitate între PD şi Dodon. Vă propun să examinăm faptele. RM a participat cu efective militare în Ucraina. În aceste zile în RM se discută despre amendarea Constituţiei pentru a introduce un articol special privind vectorul extern. În ceea ce priveşte reforma electorală, cei care manipulează cu acest subiect nu vor să ţină cont că această lege este copy past a legii din Germania. 80% dintre recomandările Comisiei de la Veneţia au fost aplicate. Nu putem judeca oportunitatea acestei legi. Dacă nu sprijinim Moldova, vom spune „do svidania, Moldova”.

Jiří Mastalka: RM este membru al Parteneriatului Estic din 2009. Din păcate aşteptările nu au fost împlinite, nici ale noastre şi nici ale societăţii din RM. Corupţia este în creştere, ţara este condusă de oligarhi, societatea civilă nu este ascultată. Am auzit promisiuni de reforme în justiţie, combatere a corupţie, etc. Înţelegem că schimbarea sistemului electoral ţine de dreptul suveran al ţării, dar trebuie să ne gândim dacă e bine când se planifică să se concentreze puterea în mâinile unei singure persoane. Nu doresc ca Moldova să ajungă o a doua Ucraină.  

Igor Šoltes: Nu vedem rostul de a oferi asistenţă financiară RM, dacă aceste fonduri nu fac decât să dispară aşa cum au dispărut banii din bănci. Corupţia este în creştere, libertatea mass-media şi dreptul la opinie sunt restrânse. Încălcări ale drepturilor omului au loc în această ţară, se face o politică prin arestarea oponenţilor politici, nu există un sistem juridic viabil nepărtinitor.

David Mcallister: Fac apel către autorităţile de la Chişinău să implementeze de urgenţă recomandările Comisiei de la Veneţia. Cu această rezoluţie spunem clar că acum mingea este pe terenul Moldovei.

Knut Fleckenstein: Este nevoie să fim sceptici. Aşa-numitul guvern proeuropean nu face decât să ducă ţara dintr-un scandal în altul. Oamenii nu mai ştiu dacă aşa e calea UE. Nu, nu este. Este şi vina noastră, pentru că uneori ne-am uitat în altă parte. Reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei trebuie să dea roade cât mai rapid.

Andi Cristea: Republica Moldova rămâne o prioritate pentru UE. RM este pe drumul cel bun, există rezultate. Toate forţele politice trebuie să depăşească climatul politic polarizat înainte de perioada electorală. UE şi PE doresc să colaboreze cu majoritatea parlamentară, dar şi opoziţia din această ţară.

Monica Macovei: RM a primit în ultimii trei ani peste 300 de milioane de euro pentru reforma justiţiei, pentru administraţie, infrastructură, etc. Dodon şi Plahotniuc îşi continuă proiectul de scoatere a RM de pe drumul european. Schimbarea sistemului electoral foloseşte oligarhilor şi prietenilor lui Putin. Ne-au ignorat şi pe noi şi Comisia de la Veneţia şi au votat sistemul mixt. RM nu trăieşte din banii lui Plahotniuc, Dodon sau ai Rusiei, dar din banii UE.

Bronis Rope: Este o ţară unde există conflicte îngheţate. Putem să spunem că seamănă cu nordul Ciprului. Populaţia doreşte să adere la UE, dar Rusia nu doreşte să scape din gheare fosta colonie. Pe de altă parte, guvernul lasă mult de dorit.

Elmar Brok: Există un Acord de Asociere în care se spune că RM trebuie să meargă către statul de drept şi să combată corupţia. Este important să se facă progrese pentru cetăţeni.  Acestea însă nu se pot face cu schimbarea legii electorale. În momentul în care se schimbă sistemul electoral, se poate schimba rezultatul. Este o metodă incorectă şi un demers greşit.

Ryszard Czernecki: 335 de milioane acordaţi în trei ani este finanţarea pentru RM. Aceşti bani trebuie să fie cheltuiţi cu cap. Între noi, Occidentul şi Rusia se plasează acest joc diplomatic care implică RM. Noi trebuie să sprijinim forţele democratice.

Tunne Kelam: RM este la răscruce. Stabilitatea politică a fost afectată grav. Am criticat ultima modificare a legii electorale care ar putea să-i favorizeze pe oligarhi în defavoarea minorităţilor. Nu este vorba de lege, dar de abuzul legii în interesul pe termen scurt al anumitor interese politice. E adevărat că conflictele îngheţate pot să aibă efecte devastatoare. Ar trebuie să fim atenţi când guvernul RM cere trupelor ruse retragerea din regiunea transnistreană, acest lucru trebuia să se întâmple acum mulţi ani. Asistenţa trebuie să fie condiţionată de standarde europene.

Kazimierz Michał Ujazdowski: Sprijinul nostru nu trebuie să fie naiv şi necondiţionat. Este nevoie de reforme nu pentru Europa, dar de dragul cetăţenilor RM. Dacă nu fac acest lucru, se condamnă să fie pe mâna ruşilor.
Andrzej Grzyb: Înainte de Summit-ul estic ne-am fi dorit o altfel de dezbatere în privinţa RM. Vedem cazuri de corupţie şi de injustiţie în RM. Trebuie să evităm situaţia de a-i pedepsi pe cetăţeni.

Mirosław Piotrowski: Sunt de departe de a împlini criteriile impuse de UE. Această lege nu ne satisface. Există corupţie şi alte probleme în această ţară. Unii nu văd că e vorba de o ţară foarte săracă cu 3 milioane de cetăţeni care sunt manipulaţi de Rusia. S-ar putea ca acest gen de ţări să nu mai poată face din parteneriatul cu UE.

Eduard Kukan: Ne îngrijorează deteriorarea statului de drept din RM. Am văzut cazuri de intimidare şi hărţuire a opoziţiei. Aceste schimbări vin să submineze standardele democratice. Evoluţiile politice recente nu merg sub nicio formă în direcţia de acum trei ani. Trebuie ca îmbunătăţirea situaţiei să fie o prioritate pentru autorităţile RM. Suntem gata să sprijinim RM în calea europeană, dar se poate întâmpla numai dacă vedem un angajament clar.