Dodon întăreşte PSRM, pedalând pe subiecte sensibile

Preşedintele Dodon a spus că deocamdată va încerca să dobândească pe cale parlamentară „dreptul special” de a dizolva Parlamentul (prin amendarea Constituţiei). El consideră că Moldova ar trebui să fie republică prezidenţială: ”Pentru Republica Moldova, forma prezidenţială ar fi mai bună”. (…) De aceea, a precizat el, ”vom merge la referendum naţional pentru a dizolva acest Parlament şi pentru a organiza alegeri parlamentare anticipate”.

Dacă în privinţa modificării Constituţiei preşedintele pro-rus Dodon încă meditează, atunci în privinţa anulării prin referendum a deciziei Guvernului, prin care miliardul de dolari furat din bănci a fost pus pe spatele cetăţenilor, decizia politică este deja luată. Partenerii politici din Parlament ai lui Igor Dodon, socialiştii, au anunţat miercuri că momentan se lucrează la crearea unui grup de iniţiativă în vederea iniţierii unui „referendum naţional în problema anulării legii care pune pe umerii cetăţenilor miliardul furat”. Este vorba de convertirea în datorie publică a creditelor de urgenţă acordate de BNM, cu garanţia Guvernului, celor trei bănci devalizate: „Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibank”. „Deja am lansat toate procedurile prevăzute de lege pentru organizarea şi desfăşurarea acestui referendum”, se menţionează într-un comunicat al PSRM.

Premierul Pavel Filip a declarant că este împotriva iniţiativei socialiştilor. El a spus că prin această intenţie „socialiştii vor să-şi facă campanie electorală pe bani publici” şi a sugerat că iniţiativa lor nici nu va intra în procedură. În sprijinul afirmaţiilor sale, premierul a invocat patru argumente, inclusiv de ordin juridic: Art. 147 al Codului electoral stipulează expres că nu pot fi organizate referendumuri republicane şi nu pot fi supuse referendumului problemele privind impozitul şi bugetul. În plus, a precizat Filip, legea contestată de socialişti nu poate fi anulată, deoarece şi-a produs deja efectul juridic. De asemenea, precizează prim-ministrul, „această lege face parte din pachetul care a stat la baza semnării acordului cu FMI, iar dacă ar fi revizuit acest mecanism, ar pune automat sub semnul întrebării continuarea acestui acord”.

Bâlbâiala lui Dodon, în ajunul vizitei la Bruxelles

La conferinţa de presă de marţi, Igor Dodon a reiterat că, dacă va exista o majoritate parlamentară dispusă să denunţe Acordul de Asociere cu UE, el va susţine această propunere. Dodon s-a arătat deranjat de faptul că presa a scris că el ar fi cel care s-ar pronunţa pentru denunţarea acestui document. Deşi la conferinţa de presă susţinută la Moscova alături de Vladimir Putin preşedintele moldovean a spus: „Consider că acest Acord nu a adus nici un plus pentru Moldova. Am pierdut piaţa rusă şi, cât nu ar fi de straniu, volumul exporturilor noastre în UE tot a scăzut. Adică, nu am primit nimic de la semnarea acestui Acord”, marţi, în faţa jurnaliştilor moldoveni, Dodon şi-a schimbat mesajul. El a mulţumit UE pentru sprijinul „foarte important” oferit Moldovei şi a spus că nu este de competenţa preşedintelui să anuleze acorduri internaţionale.

Marţi, Igor Dodon s-a întâlnit cu şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola. În cadrul întrevederii s-a stabilit că vizita oficială a lui Igor Dodon la Bruxelles va avea loc pe 6 şi 7 februarie.

Şeful Cabinetului de Miniştri, Pavel Filip, a precizat că declaraţiile lui Igor Dodon vizând Acordul de Asociere nu vor avea nici un efect practic la Chişinău: ”Acest acord face parte din programul de guvernare. Uniunea Europeană a liberalizat regimul vizelor pentru cetăţenii moldoveni, care azi circulă liber în 28 de state. Şi chiar săptămâna trecută Moldova a primit o nouă veste bună, şi anume aprobarea unui program de 100 de milioane euro de către Comisia Europeană”, a reacţionat Filip.

Iar în ceea ce priveşte intenţia lui Igor Dodon de a amenda Constituţia, oligarhul Vlad Plahotniuc, care controlează momentan puterea în Moldova prin intermediul majorităţii parlamentare pe care şi-a subordonat-o, a spus că încercările lui Dodon de a umbla la Legea Supremă se vor solda cu eşec.

Dodon şi Plahotniuc zăpăcesc publicul

În opinia analiştilor politici, Dodon şi Plahotniuc încearcă, prin mimarea anumitor ostilităţi, să creeze doi poli politici pentru a se menţine la putere şi pentru a lăsa în afara agendei publice acţiunile partidelor anti-sistem. Pe de o parte, Dodon are sarcina să atace UE, ca să-şi menţină electoratul cu viziuni pro-ruse, iar pe de alta, Plahotniuc ar urma să se opună iniţiativelor pro-rusului Dodon şi să se erijeze în rol de unic salvator al cursului european în faţa omului Rusiei ajuns la Preşedinţie în Moldova.

În cadrul conferinţei de presă de marţi, preşedintele Dodon a fost întrebat în repetate rânduri despre relaţia sa cu Vlad Plahotniuc, iar reacţia lui Dodon a fost una timidă, ezitantă şi respectuoasă în raport cu oligarhul-şef: „El este preşedintele PDM”.

Declaraţia nechibzuită care taie din electoratul lui Dodon

Igor Dodon a schimbat macazul şi în ceea ce priveşte declaraţia făcută la Moscova despre preluarea de către Chişinău a datoriei de 6 miliarde de dolari pe care o are Transnistria faţă de „Gazprom”. El a îndrăznit să-i certe chiar pe jurnalişti pentru felul cum i-au interpretat declaraţia. Preşedintele a spus că moldovenii de pe malul drept al Nistrului vor plăti atât gaz cât consumă şi că cele 6 miliarde de dolari nu vor fi puse pe spatele lor, sugerând că în privinţa SA „MoldovaGaz” (în care „Gazprom” deţine 50%) sunt detalii în privinţa cărora preferă să tacă.

Pe de altă parte, un fotoreporter prezent la conferinţa de presă l-a certat pe Igor Dodon pentru faptul că a îndrăznit să se „închine în faţa agresorului”. În timpul războiului din 1992, fotoreporterul era militar şi lupta pentru independenţa şi integritatea Republicii Moldova, iar recent Igor Dodon a spus că Chişinăul ar trebui să-şi ceară scuze de la autorităţile separatiste pentru războiul din 1992.

Se mândreşte că va încălca Constituţia

De asemenea, preşedintele Dodon a spus că el personal nu are nevoie de respect din partea oponenţilor politici, dar le-a cerut acestora să respecte instituţia prezidenţială, aşa cum el respectă instituţiile statului. Numai că la doar câteva minute a demonstrat lipsă totală de respect faţă de Curtea Constituţională. Marţi, Curtea a decis că preşedintele poare respinge, motivat, o singură dată propunerea unei candidaturi făcute de premier pentru funcţia de ministru. Igor Dodon a menţionat, însă, că nu va semna în nici un caz decretul de numire a unui ministru al Apărării (funcţia este vacantă) impus de actuala guvernare, chiar cu riscul de a fi suspendat pentru încălcarea Constituţiei. Dodon mizează pe faptul că va fi restabilit după referendumul prevăzut de Constituţie în astfel de cazuri.