Fostul premier Vladimir Filat a fost condamnat la nouă ani de închisoare la finele lunii iunie a anului trecut, iar în noiembrie sentinţa a fost menţinută şi de Curtea de Apel Chişinău. 

Fostul lider PLDM a fost condamnat într-un dosar de corupere pasivă şi trafic de influenţă. În ultimul său discurs de la tribuna Parlamentului, Filat a spus că este victima unei răfuieli puse la cale de oligarhul Vladimir Plahotniuc, acuzaţii necomentate până acum. Aceleaşi învinuiri la adresa actualului preşedinte PD au venit şi din partea afaceristului Veaceslav Platon, acuzat în dosarul fraudelor de la Banca de Economii. 

Controversatul businessman a fost extrădat din Ucraina vara trecută, la scurt timp după ce a fost dat în urmărire internaţională. Pe de altă parte, după aproape jumătate de an de aflare după gratii, în februarie 2016, deţinuţii din aşa-numitul „grup Petrenco" au fost plasaţi în arest la domiciliu. 

Cele şase persoane din „grupul Petrenco" au fost reţinute în septembrie 2015, fiind învinuite de dezordini în masă, după ce au protestat în faţa Procuraturii Generale. Aceleaşi acuzaţii au fost aduse şi la adresa a patru participanţi ai manifestaţiei din 24 aprilie 2016, organizată de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr.

Tot în primăvara lui 2016, o decizie a Curţii de Apel Cahul a scandalizat opinia publică. Este vorba despre cazul primarului oraşului Taraclia, Serghei Filipov, care a fost demis şi obligat să plătească o amendă usturătoare, după ce ar fi dispus să fie tăiaţi mai mulţi arbori din curtea primăriei din oraş. 

Şi ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, a condamnat decizia, calificând-o drept una motivată politic. Ulterior, Filipov a fost repus în funcţie. Reacţii critice din partea misiunilor diplomatice acreditate în Moldova a provocat şi cazul judecătoarei Domnica Manole, cercetată penal după ce a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze referendumul republican de modificare a Constituţiei, iniţiat de Platforma Demnitate şi Adevăr. Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, judecători, dar şi politicieni s-au solidarizat cu magistrata.

Cu dosar penal s-a ales şi un fost angajat al Poştei Moldovei, care a deconspirat schema de contrabandă cu anabolizante. Reprezentanţii structurilor de drept au infirmat atunci că dosarele deschise ar avea vreo legătură cu dezvăluirile pe care le-a făcut Sergiu Cebotari. Pe banca acuzaţilor a ajuns şi membrul formaţiunii „Partidul Nostru” Felix Grincu, învinuit de escrocherie în proporţii deosebit de mari şi abuz în serviciu. 

Iar liderul formaţiunii „Partidul Nostru” Renato Usatîi a fost anunţat în urmărire internaţională. Primarul oraşului Bălţi este suspectat de procurori că ar fi comandat asasinarea omului de afaceri rus Gherman Gorbunţov. Usatîi susţine că adevăratul comanditar al crimei ar fi oligarhul Vladimir Plahotniuc, acuzaţii care nu au fost comentate de cel din urmă. El spune că are statut de martor într-un dosar deschis de anchetatorii români, în care este vizat interlopul moldovean Vitalie Proca. În toamna anului 2016, fosta soţie şi cumnatul lui Proca au fost reţinuţi, fiind acuzaţi de complicitate la tentativa de asasinare a bancherului rus Gherman Gorbunţov. Ei declară că reţinerea ar fi o formă de şantaj pentru a-l determina pe Vitalie Proca să nu dezvăluie anumite informaţii despre Vladimir Plahotniuc. 

În 2016, sub urmărire penală au fost puşi mai mulţi avocaţi. Printre ei este şi Ana Ursachi, bănuită de complicitate la omor într-un dosar redeschis după aproximativ 20 de ani. 

În scurt timp, Eduard Rudenco, unul dintre avocaţii Anei Ursachi, a aflat că este vizat într-un dosar penal de trafic de influenţă. 

Dosarele deschise pe numele unor avocaţi şi judecători din Moldova au ajuns şi în atenţia Parlamentului European. Un grup de deputaţi de la Bruxelles a condamnat represiunile motivate politic. Iar şefii de misiune ai statelor UE au declarat că aplicarea selectivă a legii face un deserviciu statului de drept, părere împărtăşită şi de unii lideri de opinie de la Chişinău. 

Într-o rezoluţie adoptată recent de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, autorităţile de la Chişinău au fost îndemnate să se abţină de la intimidarea politicienilor, activiştilor civici şi tuturor celor care vor să depună mărturii împotriva oligarhului Vladimir Plahotniuc.