„Avem partide politice emergente care nu au probabil încă suficientă capacitate ca să aibă observatori în toate secţiile de votare. Una din soluţii ar fi ca mai multe partide politice să încerce să coalizeze, pentru a avea un candidat unic, pentru a monitoriza calitatea alegerilor care este în interesul tuturor partidelor politice. Dacă s-ar putea, într-adevăr, duce măcar un singur caz în instanţă, să răsune. Nu o să fie anulate alegerile, dar să se ştie că acea persoană care a fraudat alegerile poate fi pedepsită, inclusiv penal”, a declarat Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului de Politici Publice.

„Eu consider că noi, cetăţenii care doresc să trăiască într-un stat care ne aparţine, trebuie să avem o bază de date unde trebuie să fie fixate toate aceste devieri de la lege, când structurile de stat sunt implicate în executarea presiunilor asupra oponenţilor politici. Societatea civilă trebuie să fie mai proactivă şi să pregătim această bază de date care trebuie să ne ajute pe urmă la epurarea societăţii”, crede analistul politic Oazu Nantoi.

Prezenţi la dezbaterea publică, liderii PPDA, PAS şi PLDM au declarat că există riscuri majore ca alegerile prezidenţiale să fie fraudate. 

„Cred că în acest an avem o situaţie mai deosebită şi anume din cauza că nu avem forţe politice puternice, care sunt la guvernare. Avem doar o singură forţă, nu se va asigura acel control reciproc, pentru că avem doar un singur partid, celelalte care sunt la guvernare, ele... se cred la guvernare. Toate forţele politice şi cele apolitice care îşi doresc ca aceste alegeri să nu fie fraudate, trebuie să facem front comun, să punem presiuni pe aceste instituţii şi să obţinem răspunsuri din partea lor, şi nu doar răspuns în scris, mă refer şi la acţiuni concrete”, a menţionat Maia Sandu.

„Degeaba facem noi apelul la Procuratura Generală, la Ministerul de Interne sau la Centrul Naţional Anticorupţie, pentru că înţelegem foarte bine că aceste instituţii sunt în mâna celui care controlează, de fapt, şi Comisia Electorală Centrală. Am impresia că s-a făcut o înţelegere de cartel la nivelul partidelor politice şi aici vorbim şi despre cele de la guvernare, dar cel mai grav este că un asemenea cartel s-a făcut şi la nivelul unor partide de la aşa-zisa guvernare şi aşa-zisa opoziţie, aici sunt lucruri foarte grave”, a spus liderul DA, Andrei Năstase.

„Din păcate, evenimentele din ultimii doi ani au făcut aşa ca la noi sistemul politic să fie unul hibrid. Însăşi procesul politic este deviat, el nu reprezintă starea adevărată a simpatiilor oamenilor, aşa cum arătau ele în 2014 sau 2015 şi departe sunt de acelea cum arată ele în 2016. Fără îndoială, Republica Moldova va deveni un exemplu în toate manualele de politologie curentă”, a adăugat liderul PLDM, Viorel Cibotaru.

Participanţii au vorbit şi despre unele acţiuni ilegale întreprinse de către un partid de la guvernare. 

„După ce a fost numită data alegerilor, un partid a făcut acte de caritate. Actele de caritate de la partidul respectiv au fost făcute de 900 de echipe, în 900 de localităţi din Republica Moldova, în toate primăriile. Mai mult decât atât, demnitari publici din această listă a partidului respectiv au donat în jumătate de an de două ori mai mult, decât venitul lor oficial. De ce partidul despre care vorbim a fost capabil în câteva ore să acumuleze 30 de mii de alegători? Vorba e că liderul acestui partid a făcut o donaţie de o sută de mii de lei bisericii Căpriana. În aceste situaţii vreau să mă adresez către mult stimata noastră biserică, să nu accepte daruri de la politicieni şi cetăţenii Republicii Moldova trebuie să înţeleagă că darurile politicienilor sunt daruri otrăvite”, a declarat observatorul politic Igor Boţan.

„Ne-am pomenit ca cei care au strâns peste 400 de mii de semnături în trei luni de zile şi ştim cum le-am strâns şi ştim cât de greu s-au strâns. Am fost pur şi simplu stupefiaţi de rapiditatea, de recordul de care a dat dovadă acest partid aşa-zis democrat”, a punctat Andrei Năstase.

Precizăm că este pentru prima dată în ultimii 16 ani când moldovenii îşi vor alege direct preşedintele. Din 1994 până în 2000, şeful statului a fost ales prin vot direct de cetăţeni, iar începând cu 2000, Constituţia a fost modificată, astfel că această atribuţie a revenit Parlamentului. Acum două săptămâni, CEC-ul a emis un comunicat în care a anunţat că numărul total de cetăţeni înscrişi în Registrul de Stat al Alegătorilor depăşeşte 3,2 milioane.