„La prima şedinţă, atunci când se va încerca punerea pe umerii oamenilor a miliardelor furate, în ziua în care va fi dezbătură moţiunea de cenzură în Parlament, sub egida societăţii civile, toată lumea trebuie să iasă şi să protesteze. Trebuie să demonstrăm că suntem uniţi, că suntem o societate care nu rabdă şi nu tolerează dezmăţul pe care îl organizează această guvernare”, a spus preşedintele PPDA.

De asemenea, Năstase a mărturisit că în cazul în care va ajunge în fotoliul de şef al statului nu va admite ca banii care au fost furaţi din cele trei bănci moldoveneşti să fie puşi pe umerii contribuabililor.

„Suntem bine poziţionaţi să câştigăm aceste alegeri şi din poziţia de preşedinte să nu admitem punerea pe umerii cetăţenilor a banilor furaţi. O vom face prin iniţiativă legislativă, prin referendum republican, anchetă internaţională”, a precizat preşedintele Platformei DA, atenţionând că dacă va deveni preşedinte în ruptul capul nu l-ar numi pe Plahotniuc sau pe altă persoană ca acesta în funcţia de prim-ministru.

Totodată, liderul PAS, Maia Sandu, a anunţat că formaţiunea sa va susţine protestele în ziua dezbaterii moţiunii de cenzură, condamnând în acest fel deciziile Guvernului.

„Guvernarea şi toate instituţiile, în loc să investigheze la modul cel mai serios acest furt şi să recupereze banii, a preferat să găsească o soluţie uşoară pentru ei, dar grea pentru populaţia RM. Banii nu trebuie recuperaţi de la cetăţeni, ci din conturile unde aceştia au ajuns”, a spus Maia Sandu.
 
Amintim că mai fracţiunile parlamentare ale PSRM, PCRM şi PLDM au depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Filip. Astfel, pentru aceasta au semnat 24 de deputaţi socialişti, 5 deputaţi comunişti şi 8 parlamentari liberal-democraţi.

Precizăm că Guvernul condus de Pavel Filip şi-a asumat răspunderea pentru un proiect de lege prin care miliardul de dolari furat de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank este pus pe seama cetăţenilor. Potrivit proiectului, Ministerul Finanţelor va emite şi va transmite BNM obligaţiuni de stat în sumă de peste 13 miliarde de lei, pe un termen de până la 25 de ani, cu o rată efectivă a dobânzii de 5% anual. Cifra reprezintă suma creditelor de urgenţă acordate în 2014 şi 2015 de BNM celor trei bănci care ulterior au falimentat.

Este important să reamintim că anume prin procedura de asumare a răspunderii la care recurge acum Guvernul Filip, în 2014 a fost posibilă scoaterea banilor din rezervele Băncii Naţionale, adică ale Republicii Moldova, care să acopere ingineriile financiare aplicate în acele trei bănci. Pe 25 septembrie 2014, în mare grabă, dis-de-dimineaţă, Guvernul Leancă şi-a asumat răspunderea pentru un pachet de legi, o parte dintre care au vizat sectorul financiar-bancar.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.