Există câteva aspecte care merită scoase în evidenţă, înainte de a explica ce este o rezoluţie şi care este semnificaţia unui document de acest gen.

Chiar dacă nu are puterea unei legi, o astfel de rezoluţie aduce anumite teme legate de Moldova în atenţie, aici la Washington.

Şi asta e important. Rezoluţia scoate în evidenţă importanta strategică a Moldovei, situaţia din regiune legată de politica agresivă a Rusiei, şi în acest context, corupţia din Moldova, ca forţă destabilizatoare, exprimând îngrijorarea faţă de acest fenomen şi citând cazuri concrete şi recente.

Rezoluţia merge chiar mai departe şi numeşte persoane al căror comportament economic şi politic ridică serioase semne de întrebare, în special Vladimir Plahotniuc.

Cei doi membri în Congresul american solicită investigarea serioasă a celor întâmplate şi sancţiuni pentru cei care se fac vinovaţi.

În esenţă este o rezoluţie care dovedeşte o buna cunoaştere a problemelor cu care se confruntă Republica Moldova şi care introduce aceasta tema în Congresul american.

Importanţa şi relevanţa rezoluţiei nu trebuie neglijate, chiar dacă, procedural, o rezoluţie nu este lege. Cei doi deputaţi, ambii republicani, au introdus aceasta rezoluţie şi rămâne de văzut ce urmează, în comisii şi în plen.

În actualul Congres american au fost introduse 11.412 proiecte de legi şi rezoluţii, din care au rezultat 221 de legi, adică circa 2%, 648 de rezoluţii, adoptate de una sau alta dintre camere, adică 6% şi un număr similar de rezoluţii votate în comisii şi care ar putea fi votate şi in plen.

Aparent, privind din perspectiva acestor cifre, s-ar putea argumenta că documentul reprezintă o opinie, care s-ar putea pierde în labirintul legislativ.

Dar nu este deloc aşa. Fireşte că e important ca rezoluţia să treacă de comisii şi să fie adoptată în plen, mai ales adunând pe parcurs sprijin bipartizan.

Ţinând cont de seriozitatea chestiunilor abordate şi contextul legat de Rusia, rezoluţia ar putea avea şansa să o facă, dacă birourile membrilor respectivi în Congres vor depune eforturi în aceasta direcţie.

Fireşte că, dată fiind forţa economică şi politică a celor vizaţi, e de aşteptat să apară şi eforturi de lobby, care să încerce să diminueze impactul rezoluţiei.

Oricum însă, a avea un asemenea document în circulaţie în Congres nu e deloc de neglijat. Unul dintre motive este că semnatarii par să nu se lase înşelaţi de aparenţele politicii din Moldova, în care interese obscure şi cel puţin suspecte sunt deghizate în politică pro-occidentală.

Rezoluţia prezintă realitatea în termeni foarte precişi şi lucizi. Dacă este să rememorăm experienţa României, din timpul dictaturii şi imediat după revoluţie, cauza democraţiei din România a fost susţinută în America şi atunci de o mână de membri ai Congresului - vin în memorie republicanii Christopher Smith şi Frank Wolf - care, prin mijloace similare acestei rezoluţii, au menţinut presiunea şi au pledat cu succes cauza democraţiei.

Deci fără să exagerăm importanţa documentului în sine, se poate spune că la Washington mascarea adevărului cu privire la situaţia din Moldova are câţiva oponenţi cu influenţă, care înţeleg ce se întâmplă şi acţionează în consecinţă.

Europa Liberă

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.