Odată cu începerea perioadei electorale, a murit şi ultima speranţă a cetăţenilor că partidele anti-sistem (Partidul „Platforma Demnitate şi Adevăr” al lui Andrei Năstase şi Partidul „Acţiune şi Solidaritate” al Maiei Sandu) îşi vor consolida eforturile şi vor înainta un candidat comun la alegerile prezidenţiale. În paralel, supoziţia analiştilor politici că în turul doi vor ajunge doi candidaţi propulsaţi de regimul oligarhic extrem de corupt (care deţine acum puterea) începe să capete contur.

Cei şapte pretendenţi la fotoliul de preşedinte al Republicii Moldova sunt: Andrei Năstase (din partea Partidului Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr”); Maia Sandu (din partea Partidului „Acţiune şi Solidaritate”); Iurie Leancă (din partea Partidului Popular European din Moldova); Mihai Ghimpu (din partea Partidului Liberal – în prezent la guvernare); Marian Lupu (din partea Partidului Democrat – care controlează momentan puterea); Dmitri Ciubaşenco (din partea „Partidului Nostru” – prorus) şi Igor Dodon (din partea Partidului Socialiştilor- prorus).

Marian Lupu, împins la „suicid” politic, pentru victoria lui Dodon

Surpriza listei o reprezintă înaintarea de către PD a lui Marian Lupu. Acesta este doar de jure preşedinte al PD, de facto formaţiunea fiind gestionată de controversatul oligarh şi prim-vicepreşedinte al PD, Vlad Plahotniuc. Anunţarea lui Marian Lupu în calitate de candidat PD a fost o surpriză şi datorită faptului că acesta a fost aproape invizibil în ultimele luni în spaţiul public. Înaintarea de către PD a unui candidat slab (detestat inclusiv din cauza apartenenţei sale la formaţiunea percepută ca fiind, momentan, responsabilă de nivelul înalt al corupţiei şi sărăciei) alimentează supoziţia unor analişti politici conform căreia, de facto, PD ar miza pe victoria socialistului Igor Dodon. Un argument în plus în acest sens este că acesta şi-a temperat, în ultima vreme, criticile la adresa guvernării, uneori chiar susţinând acţiunile acesteia. „Dodon nu va fi un preşedinte care să creeze mari dificultăţi actualei guvernări”, susţine analistul Anatol Ţăranu.

Orgolii sau stratagemă pe „dreapta” anti-sistem?

Probleme mari guvernării oligarhice i-ar putea crea, în schimb, Andrei Năstase – cel mai vocal şi mai dur critic al actualului regim, dar şi Maia Sandu care a spus că vede Preşedinţia ca pe un instrument prin care s-ar începe destructurarea sistemului oligarhic controlat de Plahotniuc, dar şi de curăţare a clasei politice. Ambii au declarat că, din poziţia de şef al statului, vor dizolva actualul Parlament, pe care îl consideră corupt, nociv şi dăunător intereselor naţionale.

Cei doi au discutat îndelung despre posibilitatea înaintării unui singur candidat la Preşedinţie din partea celor două partide, dar, în cele din urmă, se pare că ideea a fost abandonată. Aceasta diminuează şansa ajungerii în turul doi a unui candidat anti-sistem, care să-l confrunte pe socialistul Igor Dodon, pe care sondajele îl creditează cu cele mai mari şanse în turul întâi. Potrivit unor analişti, scopul oligarhului-şef este de a-i propulsa în turul doi, pe lângă Igor Dodon, fie pe Marian Lupu, fie pe liderul PPEM, Iurie Leancă. Acesta din urmă a anunţat recent intrarea în parteneriat cu guvernarea. Există supoziţia întemeiată conform căreia decizia Partidului „Demnitate şi Adevăr” şi a Partidului „Acţiune şi Solidaritate” de a-şi înainta proprii candidaţi l-ar favoriza pe Iurie Leancă (privit ca „răul mai mic” în raport cu Marian Lupu şi liberalul Mihai Ghimpu). „Din sondajele care au apărut până acum, diferite, se observă practic un singur candidat bine definit - Igor Dodon. Acesta lucrează în direcţia câştigării alegerilor. Restul, îndrăznesc să spun, din punctul meu de vedere, se canibalizează şi mănâncă unul altuia şansele”, susţine directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu.

Mesajele candidaţilor

Socialiştii proruşi şi-au lansat candidatul în campania electorală în cadrul unei festivităţi organizate la Mânăstirea Căpriana. Dodon a spus că îşi doreşte victoria în alegerile prezidenţiale mai mult în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare, pe care formaţiunea sa ar vrea să le câştige, în 2018, pentru a întări „statalitatea, neutralitatea şi identitatea moldovenească”.

Liderul Partidului „Demnitate şi Adevăr”, Andrei Năstase, susţine că „avem o ţară bolnavă de sărăcie, corupţie şi nedreptate. În cei 25 de ani de independenţă, politicienii care s-au perindat la guvernare au întors pe dos buzunarele oamenilor şi nu le-au furat doar banii, dar şi speranţa în ziua de mâine. Fiecare din noi este obligat în faţa copiilor şi părinţilor săi să ridice fruntea şi să lupte pentru un viitor demn. Nu mai avem drum înapoi. Dacă nu învingem acum, Moldova va rămâne pustie”, susţine Năstase.

La rândul său, candidatul PD Marian Lupu a transmis câteva mesaje electoratului: „Integrarea în UE este calea care poate asigura un viitor liniştit şi bun pentru cetăţenii Republicii Moldova. Proiectul european pentru Republica Moldova este prioritatea noastră majoră”. (…) „Vreau să fiu un catalizator al bunei guvernări în Republica Moldova!”. El a menţionat că decizia partidului de a-l înainta la funcţia de şef al statului îl onorează, deşi nimeni din conducerea partidului nu i-a fost alături în momentul lansării în campanie.

Candidata Partidului „Acţiune şi Solidaritate”, Maia Sandu, este percepută, potrivit sondajelor, ca principal contracandidat al lui Igor Dodon. Ea a demascat abuzurile guvernării, inclusiv l-a denunţat pe ex-premierul Chiril Gaburici că ar deţine o diplomă falsă, chiar fiind membru al Cabinetului de Miniştri. În comparaţie cu alţi concurenţi electorali, Maia Sandu nu are resurse mediatice, iar sursele financiare la partid provin doar din donaţii contorizate online.

Liderul PPEM, Iurie Leancă, susţine că viitorul preşedinte „trebuie să facă tot posibilul pentru a depune cererea de aderare a Moldovei la UE până la sfârşitul anului 2018”. El a participat iniţial la discuţiile cu partidele anti-sistem privind înaintarea unui candidat comun la alegerile prezidenţiale, dar în cele din urmă s-a retras, criticându-i pe Maia Sandu şi Andrei Năstase.

Candidatul PL, Mihai Ghimpu: „Contracandidaţii mei nu merită funcţia de preşedinte pentru că sunt cu interese meschine, de grup. Pe ei nu îi interesează viaţa cetăţenilor, pe ei îi interesează viaţa celor care stau în spate - afaceri, promovarea minciunii, umilirea cetăţenilor în continuare. Dacă aţi observat, noi, PL, suntem cei care ne-am asumat cel mai greu mesaj: de a spune adevărul şi de a lupta pentru cauza naţională, ceea ce nu toţi fac”.

Procedură

În primul tur de scrutin urmează a fi ales candidatul care obţine majoritatea voturilor valabil exprimate, în condiţiile unei prezenţe la vot de minimum 1/3 dintre alegătorii înscrişi pe liste, în caz contrar organizându-se, în termen de două săptămâni, un al doilea tur de scrutin între primii doi clasaţi. În urma acestuia, este declarat învingător candidatul care obţine cele mai multe voturi, indiferent de prezenţa la urne.

Alegerea directă a preşedintelui a fost decisă de Curtea Constituţională în 2015 la sesizarea unui grup de deputaţi, care a constatat că procedura de modificare a Constituţiei prin introducerea alegerii preşedintelui de către Parlament a fost una viciată.