Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
Analistul politic Anatol Ţăranu susţine că este esenţial ca forţele antioligarhice să vină cu un candidat unic, pentru că în cazul în care ambii candidaţi vor merge în alegeri, şansele ca unul dintre ei să iasă în turul doi scad drastic.
„Dacă vor merge cu un candidat unic, reieşind din situaţia la zi, putem spune că şansele că el va trece în turul doi sunt mari, cam 60 la 40. Va depinde foarte mult de faptul cât de repede se va decide cine este candidatul unic. Cu cât mai târziu se va face, cu atât şansele vor scădea. Va conta foarte mult ca mobilizarea să se facă şi la nivel de resurse politice, organizaţionale, financiare, materiale. E nevoie nu pur şi simplu să determini un candidat, e nevoie să fie creată o alianţă funcţională, care să acţioneze la randament maxim în perioada electorală. În cazul în care ambii candidaţi ai frontului antioligarhic vor participa la alegeri, probabilitatea că unul dintre ei va intra în turul doi este minimă. Mai degrabă, în acest caz, în turul doi se vor confrunta, reieşind din situaţia la zi, Marian Lupu şi Igor Dodon”, a declarat Anatol Ţăranu, într-un interviu pentru Ziarul Naţional.
Întrebat cine ar trebui să fie candidatul unic al dreptei proeuropene la Preşedinţia RM, Maia Sandu sau Andrei Năstase, din perspectiva „cine ar rezista luptei cu regimul oligarhic”, Anatol Ţăranu a spus:
„Situaţia se schimbă foarte rapid. Încă acum o lună, întrebat despre asta, eu vorbeam despre şansele mai mari ale Maiei Sandu. Acum pot să vă spun că situaţia s-a schimbat şi şansele lui Andrei Năstase mi se par puţin mai mari din perspectiva turului doi. Deocamdată însă aceste diferenţe nu sunt de natură să determine categoric schimbarea trendului în favoarea unuia sau altuia. Pot spune cu toată tăria că decizia privind cine dintre cei doi candidaţi ai frontului antioligarhic trebuie să rămână în cursă nu poate fi luată în funcţie de rezultatele sondajelor sociologice. Un sondaj nu poate da un rezultat foarte precis în acest sens, iar determinarea unui candidat unic poate avea loc mai puţin în baza analizelor sociologice, ci, în principal, ca urmare a unei înţelegeri politice în interiorul taberei antioligarhice. Iar această înţelegere politică trebuie să fie una de compromis.”