Odată cu colectarea semnăturilor şi prezentarea acestora la CEC, grupurile de iniţiativă pentru susţinerea lui Marian Lupu, Mihai Ghimpu, Iurie Leancă sau Andrei Năstase la funcţia de preşedinte al R. Moldova îşi încheie activitatea. Doar grupurile de iniţiativă care mai adună semnături pentru alţi 20 de pretendenţi pot, conform legislaţiei, să desfăşoare acţiuni şi să promoveze mesaje pentru a determina cetăţenii să semneze listele lor de subscripţie.
La 10 septembrie, liderul PDM, Marian Lupu, a fost înregistrat drept candidatul electoral nr. 1 în buletinele de vot pe care alegătorii le vor primi pe 30 octombrie. Respectiv, cele două săptămâni rămase până la sfârşit de septembrie ar trebui să însemne pentru Lupu „tăcere şi aşteptare”. PDM, însă, a lansat pe parcursul lunii septembrie două campanii „de anvergură” în cadrul cărora liderii democraţi, inclusiv Lupu, deputaţi, miniştri, conducători ai organizaţilor teritoriale, zeci şi sute de membri ai echipei democrate merg în toate raioanele şi localităţile din R. Moldova pentru a populariza beneficiile integrării europene în rândul cetăţenilor şi a lansa dezbateri despre schimbările necesare în politica de la noi.
Campania „Împreună suntem mai puternici” este promovată insistent de democraţi prin intermediul numeroaselor panouri publicitare, cinci dintre ele fiind instalate pe traseul Chişinău-Căuşeni, al spoturilor şi ştirilor difuzate la instituţiile media care aparţin viceprim-preşedintelui PDM, Vladimir Plahotniuc. Lupu este invitat la aceleaşi posturi TV, ale lui Plahotniuc, despre care se vehiculează că dirijează din umbră coaliţia de guvernare şi controlează majoritatea instituţiilor în stat, unde expune strategiile de dezvoltare ale partidului, dar şi ale guvernării, şi unde este criticată opoziţia extraparlamentară.
Solicitat la acest subiect, membrul CEC, Andrei Volentir, spune că dacă candidatul la preşedinţie este şi lider de partid, iar activitatea este desfăşurată din poziţia respectivă, atunci nu-i pot fi imputate acţiuni cu tentă electorală: „Partidele politice sunt instituţii cu activităţi permanente şi acţiunile lor nu pot fi limitate de anumite evenimente. Faptul că activitatea de zi cu zi a partidului a corespuns cu această perioadă electorală nu poate îngrădi anumite acţiuni care ţin de programul politic al partidului”.
Totodată, reprezentanta serviciului de presă al instituţiei, Rodica Sîrbu, a precizat că „dacă există unele încălcări ce ţin de domeniul spoturilor video, ele pot fi sesizate la CCA, care este în drept să întreprindă careva măsuri sau să sancţioneze audiovizualul sau radiodifuzorii”.
Lupta pentru voturile alegătorilor în favoarea candidatului PD este dusă şi de alţi membri ai partidului aflat la guvernare. Săptămâna trecută Pavel Filip a desecretizat stenograma ultimei şedinţe de guvern privind acordarea creditului de urgenţă în cazul BEM, din 27 martie 2015, prin intermediul căreia critică faptul că lidera PAS, Maia Sandu, „se laudă că s-a opus”, dar a votat pentru garanţia de 5,6 miliarde de lei. Premierul democrat a făcut public documentul pe pagina sa de facebook şi nu pe site-ul oficial al Guvernului, după ce Maia Sandu a atacat în judecată Executivul pentru a i se prezenta copiile stenogramelor şedinţelor în care au fost aprobate garanţiile pentru cele 3 bănci falimentare.
În acelaşi timp, acum două zile, toate oficiile poştale din ţară au primit indicaţii de la şeful „Poştei Moldovei” de a afişa „obligatoriu, la loc vizibil” materialul publicitar al Fundaţiei lui Vlad Plahotniuc „Edelweiss”. Organizaţia democratului, care se pretinde a fi apolitică, sponsorizează mai multe evenimente culturale şi de divertisment din R. Moldova, face donaţii pentru familiile nevoiaşe, iar mai nou, renovează 40 de terenuri de joacă pentru copii pe întreg teritoriul ţării.
Continuarea investigaţiei, pe ZdG.