Practica judiciară din Republica Moldova cunoaşte mai multe cazuri în care diferiţi funcţionari publici au încălcat, cu bună ştiinţă, reglementările privind conflictul de interese. Deşi instanţele de judecată au constatat că aceştia s-au condus de interesul personal în detrimentul interesului public, funcţionarii publici vizaţi au scăpat basma curată. Culmea, unii sunt şi acum în funcţii.

Fostul primar de Ialoveni, democratul Gheorghe Caracuian, a fost vizat într-o anchetă legată de câteva licitaţii trucate. Portalul „Moldova Curată” a descoperit că Gheorghe Caracuian, fiind primar al oraşului, a semnat mai multe acte ce viau achiziţiile publice cu firma „Ialpanis” SRL, administrată de ginerele său. Firma aproviziona cu produse alimentare grădiniţele din localitate.


Gheorghe Caracuian; FOTO: „Moldova Curată” 

Curtea de Apel Chişinău a stabilit că fostul primar a încălcat regimul conflictului de interese. Pentru această ilegalitate, Caracuian trebuia să fie sancţionat cu o amendă de până la 6 000 de lei. Amenda nu a mai fost însă achitată, deoarece Centrul Naţional Anticorupţie constatase expirarea termenului de prescripţie – adică a trecut prea mult timp de la momentul când primarul a admis conflictul de interese.

Preşedintele AŞM – nesancţionat


Gheorghe Duca FOTO: asm.md 

Un alt caz de răsunet îl vizează pe Gheorghe Duca, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi membru al Guvernului. Comisia Naţională de Integritate a stabilit că demnitarul s-a aflat în conflict de interese atunci când a transmis în gestiunea Universităţii Academiei, condusă de soţia sa, peste 100 de hectare de teren, un bloc administrativ şi o cafenea. După CNI, abuzul a fost reconfirmat de Judecătoria Râşcani şi de Curtea de Apel Chişinău. Dar nici acest demnitar nu a fost amendat. Mai mult, Duca a rămas în funcţie.

Astfel de paradoxuri sunt posibile din cauza legislaţiei proaste. Până acum, în Republica Moldova, funcţionarul public care a admis un conflict de interese era sancţionat doar administrativ (cu amendă). Acum, însă, potrivit noii legi privind declararea averii şi a intereselor personale, funcţionarul  care a admis o astfel de ilegalitate va fi sancţionat doar disciplinar. Astfel, potrivit art. 23 din acest act legislativ,„fapta subiectului declarării în privinţa căruia s-a constatat că acesta a soluţionat o cerere/un demers, a emis/adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terţe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză sau, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legislaţiei”.

Preşedintele în exerciţiu al ANI, Anatolie Donciu, a explicat că aceasta înseamnă că demnitarul a admis doar o abatere disciplinară.

În România, se face puşcărie

În România, funcţionarii care admit conflicte de interese riscă şi puşcărie. Cu doi ani în urmă, Sandu Bercean, fost primar al comunei Meseşenii de Jos, din judeţul Sălaj a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie Bucureşti la 6 luni de închisoare cu executare. Instanţa a decis că fostul edil a încălcat regimul juridic al conflictului de interese când a admis achiziţionarea produselor de panificaţie pentru un serviciu social subordonat primăriei de la firma familiei sale.

În Republica Moldova, conflictul de interese este reglementat din anul 2008, odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la conflictul de interese. La începutul lunii august curent, însă, a intrat în vigoare un nou act legislativ:Legea privind declararea averii şi intereselor personale. Chiar dacă a fost schimbată legea, nici acum conflictul de interese nu este incriminat (penal).

Codul Penal al României stabileşte clar că funcţionarii publici nu pot participa la luarea unei decizii dacă aceasta aduce beneficii materiale pentru: propria persoană, soţul, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, o persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură.

Potrivit legislaţiei penale a României, „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru aceste categorii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă”.

Aflat recent într-o vizită de lucru la Autoritatea Naţională de Integritate din Moldova (fosta Comisie Naţională de Integritate), Silviu Ioan Popa, secretar general la Agenţiei Naţionale de Integritate din România, a menţionat că şi în România e mare tentaţia funcţionarilor publici de a se conduce de interesul personal în detrimentul celui public, însă asprimea legii, inclusiv detenţia îi descurajează să recurgă la astfel de metode. „Noi (ANI) am mers până la condamnări, iar acest lucru îi sperie pe cei care se gândesc să rişte şi să încalce legea. Să ştiţi că nici nouă nu ne-a fost uşor. Am avut multe piedici, inclusiv la nivel de legislaţie. O ilegalitate trebuie sancţionată”, a menţionat reprezentantul ANI din România.

Tentaţii pe fonduri europene

La sfârşitul anului 2011, Guvernul României a adoptat un Cod de conduită prin care funcţionarii care lucrează cu fonduri europene semnează angajamente de evitare a conflictului de interese. Prevederile Codul de conduită se aplică în raport cu funcţionarii publici cu statut general şi special, demnitarilor, precum şi personalului contractual din autorităţile statului cu atribuţii în gestionarea/implementarea/coordonarea programelor finanţate din fonduri europene nerambursabile. În cazul nerespectării obligaţiilor legale, intervine răspunderea disciplinară, civilă sau penală. Aceste sancţiuni nu sunt valabile, din păcate, şi în Republica Moldova.