Fondat în vara anului 2012 pentru a asigura eficientizarea cheltuielilor energetice, prin finanţarea unor proiecte locale de reducere a consumului de energie şi de utilizare a energiei regenerabile, Fondul de Eficienţă Energetică (FEE) a aprobat în ultimii trei ani finanţări în valoare de aproape jumătate de miliard de lei pentru izolarea termică, schimbarea geamurilor şi a uşilor, dar şi pentru instalarea iluminatului public în diferite localităţi ale republicii.

Cei mai mulţi din aceşti bani au fost oferiţi localităţilor conduse de primari democraţi. FEE se subordonează Ministerului Economiei, condus de exponenţi ai aceluiaşi partid. Politizarea Fondului nu este însă singura problemă, afirmă mai mulţi aleşi locali. O bună parte dintre companiile autorizate pentru efectuarea auditului energetic, fără de care nu poţi obţine finanţare de la FEE, sunt interconectate sau afiliate unor angajaţi din cadrul Fondului sau din instituţii subordonate Ministerului Economiei. Veniturile din audit obţinute de aceste firme se ridică la câteva sute de mii de lei pe lună, spun ceilalţi auditori care se plâng de concurenţă neloială.

Administrator al Fondului, timp de trei ani, a fost un agent economic care astăzi administrează afacerile fostului ministru al Economiei, Valeriu Lazăr. Firma era salarizată cu circa 145 de mii de lei pe lună.

Doar un proiect din trei este acceptat

Procedura de accesare a granturilor de la FEE este una complicată, susţin primarii care au depus 794 de proiecte de finanţare, dintre care, până în iulie 2016, doar 262 au fost acceptate (adică doar unul din trei – n.r.). Din numărul total de proiecte, numai 165 sunt depuse de autorităţile locale. Spre exemplu, pentru a obţine fonduri privind izolarea termică a unei instituţii, primăriile trebuie să depună la Fond un proiect ce conţine 18 documente, dintre care cinci sunt rapoarte specializate care pot fi întocmite doar de experţi, contra plată.

În cei patru ani de la înfiinţare, Fondul a alocat finanţare pentru proiecte propuse de autorităţi publice în cadrul a trei programe mari. Apelurile 1 şi 3 se referă la izolarea termică a clădirilor, iar Apelul 5 oferă finanţare pentru iluminatul public. Fondul acoperă în proporţie de 70-80 la sută cheltuielile de executare a lucrărilor, restul banilor reprezintă contribuţia autorităţii contractante.

„Doi ani a trebuit să batem pragurile pentru a obţine finanţare de la Fond. Ba un document trebuie să aduci, ba altul. Pregătirea pachetului de acte este scumpă. Pe noi ne-a costat sub o sută de mii de lei. Numai pentru audit am plătit 60 de mii. Apoi, regulile s-au mai schimbat şi au intervenit cerinţe noi. Am reuşit, totuşi, să obţinem un proiect de izolare termică a pereţilor liceului din sat, pentru că am fost insistenţi. Acum vrem să încercăm poate obţinem un grant şi pentru iluminatul public”, afirmă Valentin Guţan, primarul orăşelului Cricova, mun. Chişinău.

Eficienţă energetică, pe criterii politice

Am analizat cele 165 de proiecte de finanţare acceptate de FEE pentru autorităţile locale sub aspectul apartenenţei politice a primăriilor care au aplicat. Astfel, în 67 de cazuri (40,6 %), banii pentru proiecte de eficienţă energetică au ajuns în localităţi conduse de primari democraţi, iar în şase cazuri, primarii care au obţinut proiecte de la FEE au aderat peste un timp la Partidul Democrat.

În cazul celui de-al cincilea Apel, pentru modernizarea sistemului de iluminat public, situaţia este şi mai evidentă. Din 13 proiecte aprobate de FEE, în opt cazuri este vorba despre primării conduse de reprezentanţi ai Partidului Democrat, iar în cazul satelor Chioselia Mare şi Frumuşica din raionul Cahul, primăriţa Svetlana Cealicu, deşi a candidat din partea PLDM, i-a susţinut la începutul acestui an pe deputaţii liberal-democraţi care au format noua majoritate parlamentară şi au votat Guvernul Filip.

În total, în sate conduse de primari democraţi au ajuns peste 89 de milioane de lei pentru proiecte finanţate de FEE, ceea ce reprezintă 42 la sută din suma totală de 211 milioane de lei, alocate de Fond pentru proiectele de eficienţă energetică implementate în sate.

Privilegiaţii

„Nu există nicio legătură între finanţările acordate de FEE şi apartenenţa politică a primarilor. Eu am fost din opoziţie şi am lucrat cu Fondul. Noi am obţinut proiectele de finanţare mai înainte. Eu am plecat din Partidul Liberal Democrat şi am aderat la Partidul Democrat cu vreo cinci luni în urmă”, ne asigură Anatolie Baciu, primarul satului Corlăteni, raionul Râşcani, localitate care, în ultimul an, a obţinut tocmai trei proiecte de finanţare de la FEE, cazuri foarte rare în practica acestui fond.

Două dintre proiecte sunt de izolare termică a Casei de cultură şi a Liceului „V. Dumbrăveanu” din localitate (contractele de finanţare, a câte 1,26 de milioane de lei, au fost aprobate pe 30 iunie 2015 – n.r.), iar ultimul, de modernizare a sistemului de iluminat public stradal, în valoare de 631 de mii de lei, a fost semnat pe 17 iunie curent, adică în urmă cu trei luni. Recent, primăria a organizat licitaţie pentru începerea lucrărilor de termoizolare a liceului din sat.

Precizăm că 259 de primării care au depus unul sau mai multe proiecte de finanţare la FEE nu au obţinut niciun ban.

Proiecte mari cu impact mic

Deşi concurenţa pentru a obţine finanţare de la FEE este mare, există cazuri în care Fondul a decis să ofere sume impresionante pentru instituţii mici, cu un număr mic de beneficiari. Spre exemplu, pentru izolarea termică a şcolii-grădiniţă din satul Bogzeşti, Teleneşti, au fost alocate două milioane de lei.

Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, instituţia este frecventată de 72 de elevi. Presa locală scrie însă că 30 din aceşti copii sunt aduşi cu un microbuz din satul alăturat, Bahu, raionul Călăraşi, pentru ca gimnaziul-grădiniţă să nu fie închis. Primarul din această localitate, Vasile Ozun, este exponentul Partidului Democrat.

Contactat telefonic, alesul local ne-a comunicat că acesta este al doilea proiect câştigat de Bogzeşti de la FEE pentru izolarea termică a gimnaziului din localitate. „Cu vreo trei ani în urmă am mai câştigat un proiect de schimbare a geamurilor şi uşilor de la şcoală, acum vrem să izolăm termic pereţii. Încă nu am început lucrul”, ne-a declarat primarul.

Ozun ne asigură că gimnaziul din localitate va funcţiona încă mulţi ani şi asta pentru că, pe lângă cei 72 de elevi din sat, încă vreo 30 sunt aduşi din Bahu. Alesul local respinge categoric faptul că proiectele de la FEE sunt repartizate pe criterii politice. „Când am câştigat primul proiect, eram de la comunişti. Nu are nicio treabă. Dacă munceşti, pregăteşti bine documentele, vei obţine finanţare”, spune el.

În acelaşi timp, Fondul a respins proiectul depus de primăria Cuhureştii de Jos, Floreşti, pentru izolarea termică a gimnaziului din sat, în care învaţă 190 de copii. Primarul localităţii, liberal-democratul Victor Creţu, a aplicat de două ori la FEE cu acest proiect, dar de fiecare dată a fost refuzat.

„Nu e convenabil să aplici la acest Fond”

„Noi de trei ori am aplicat la Fond pentru a obţine finanţare pentru izolarea termică a Şcolii de muzică din localitate, unica din regiunea de sud a republicii, şi de fiecare dată am fost respinşi”, se plânge Tatiana Badan, primarul satului Selemet, raionul Cimişlia, tot ea preşedinta Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM). Pentru pregătirea documentelor de aplicare, primăria a cheltuit peste 70 de mii de lei.

„Cu aceşti bani am fi putut începe să schimbăm geamurile şcolii. Nu e convenabil să aplici la acest Fond, pentru că nu există transparenţă în modul de administrare. Ar fi logic să se aloce bani pentru proiectele unde există durabilitate, dar nu pentru instituţii care în scurt timp vor fi închise. Mulţi primari mi s-au plâns că FEE este politizat, iar procesul de aplicare este foarte complicat”, a mai precizat Badan.

Rapoarte de audit de milioane de lei se prăfuiesc pe rafturi

Cele mai multe obiecţii ale primarilor se referă însă la auditul energetic care este obligatoriu pentru toate proiectele de eficienţă energetică depuse la Fond.

„Am băgat o groază de bani în aceste audituri energetice. Companiile autorizate pentru a le face cer de la 20 de mii de lei în sus pentru auditul unei clădiri. La început, când a fost creat Fondul, am fost îndemnaţi să depunem cât mai multe proiecte de finanţare. Ne-am îmbulzit cu toţii în speranţa că vom obţine granturi. S-au făcut sute de audituri şi, până la urmă, cele mai multe proiecte au fost respinse. Am cheltuit bani, iar documentele stau şi se prăfuiesc pe rafturi. Noi ne-am luat gândul de la FEE. Acum lucrăm cu fondurile japoneze care sunt mai uşor de accesat şi e mai multă transparenţă”, îşi descrie experienţa Gheorghe Răileanu, primarul oraşului Cimişlia.

Un calcul simplu arată că, pentru rapoartele de audit întocmite pentru cele 532 de proiecte de finanţare respinse de Fond în ultimii trei ani, au fost cheltuite cel puţin 16 milioane de lei (preţul mediu al unui audit este de circa 30 de mii de lei – n.r.).

Audit cu interese?

Agenţia pentru Eficienţă Energetică (AEE) a autorizat 42 de companii pentru a efectua audituri energetice pentru proiectele depuse la FEE. Mai multe dintre aceste companii au aceiaşi fondatori, aceeaşi adresă sau au legături cu persoane apropiate Fondului sau Ministerului Economiei. Un sfert din companiile de audit autorizate au fost create în preajma deschiderii Fondului sau la scurt timp după aceasta. Precizăm că sarcina principală a experţilor de proiect este verificarea dosarelor proiectelor de finanţare depuse la Fond.

Potrivit listei auditorilor autorizaţi, publicată pe pagina FEE, un expert de proiect din cadrul Fondului, Igor Lucinschi, activează la o companie de audit, Universal Instal.

Lucinschi ne asigură că nu mai activează de un an şi jumătate la Universal Instal. „Informaţia de pe site este învechită. Eu sunt angajat doar la Fond”, ne-a răspuns Lucinschi, refuzând să ne spună dacă a plecat de la companie înainte de a se angaja la FEE. „Eu vorbesc de pe roaming. Vreţi să aflaţi dacă am fost în conflict de interese, nu aveţi decât să investigaţi. Mai multe nu vă pot spune”, ne-a reproşat el iritat.

Nici Andrei Guţu, actualul auditor energetic al Universal Instal, nu îşi aminteşte când exact s-a concediat Lucinschi de la firmă, dar ne dă asigurări că acest lucru s-a întâmplat înainte ca fostul său coleg să se angajeze la Fond. Întrebat dacă firma se bucură astăzi de succes în domeniul auditului energetic, Guţu ne-a comunicat că numărul de comenzi a scăzut faţă de 2013-2014, dar toţi clienţii lor reuşesc să obţină finanţare de la FEE. „Noi încercăm să le oferim clienţilor noştri o gamă largă de servicii. Pe lângă auditul energetic, îi ajutăm să pregătească şi celelalte documente necesare pentru a depune proiectul”, justifică el succesul.

Şeful Institutului Naţional de Standardizare din subordinea Ministerului Economiei, Iuri Socol, este co-fondatorul companiei de audit energetic Centrul de Eficienţă Energetică SRL, creată la începutul anului 2015 şi care a obţinut autorizaţie de la AEE în mai puţin de două luni de la fondare.

La adresa unde şi are sediul compania lui Iuri Socol este înregistrată şi o altă firmă de audit, Centrul de Inginerie, Economie şi Management în Construcţii SRL, fondată de Mihail Socol. Iuri Socol ne-a confirmat că este fondator al companiei de audit, dar s-a eschivat să ne spună dacă este sau nu rudă cu Mihail Socol. „Nu cred că acest lucru reprezintă o informaţie de interes public. Dacă vreţi să aflaţi dacă suntem rude, contactaţi instituţiile abilitate. Eu nu pot vorbi mai mult, am oameni în birou”, ne-a răspuns funcţionarul.

Continuarea materialului pe Ziarul Naţional