Ambasadorul american a menţionat, cu trei zile înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din Moldova (şi în preajma sărbătorilor naţionale Ziua Independenţei şi Limba Noastră cea Română), că unirea Moldovei cu România „nu este o alegere practică şi aceasta nu ar face lucrurile mai bune. (...) Moldova nu e România, are propria istorie şi este o ţară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite şi, desigur, mai este şi problema transnistreană, care nici măcar nu este sub controlul guvernului central, dar care are nevoie de un statut special…”, a spus diplomatul american.

Declaraţia ambasadorului SUA dă peste cap campania electorală

„Un interviu care dă lecţii de geopolitică Chişinăului şi spune la cine să se alăture şi la cine nu, dar nu pomeneşte nici măcar în treacăt de prezenţa trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Republicii Moldova este cel puţin discutabil. A sugera un statut special pentru Transnistria în condiţiile ne-retragerii trupelor Federaţiei Ruse, înseamnă nu doar a îndemna la încălcarea legilor Republicii Moldova (Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria) nr. 173-XVI din 22 iulie 2005), ci şi la a încuraja transnistrizarea republicii”, a reacţionat analistul politic român, Dan Dungaciu. „Ceea ce nu a luat în calcul ambasadorul SUA la Chişinău este efectul pervers al declaraţiilor sale. Prin acele declaraţii, James Pettit a stârnit o adevărată furtună pe ambele maluri ale Prutului. Şi asta în ajun de campanie prezidenţială. S-a readus intempestiv în discuţie problema unionismului, România a fost reconectată la viaţa politică de la Chişinău. Geopolitica a învins, din nou, politica! Aducerea acestor teme identitare în discuţie va genera o recalibrare a agendei politice a R. Moldova în campania prezidenţială. E foarte semnificativ că astăzi aşa-numiţii candidaţi antisistem au ieşit din zona de interes public (Maia Sandu sau Andrei Năstase), nici unul neluând vreo poziţie. Dacă lucrurile continuă aşa şi se configurează polarizarea Unionism versus statalism/România versus Rusia ca linie majoră în campania prezidenţială, atunci tot ceea ce ştim sau ştiam până acum despre alegerile de la Chişinău va fi dat peste cap, atenţionează Dungaciu. În opinia sa, partea română trebuie să clarifice urgent, prin canale specifice, dacă ambasadorul american a exprimat punctul personal de vedere sau aceasta este poziţia Departamentului de Stat american, or „dacă aceasta este linia strategică a Departamentului de Stat, atunci această abordare va continua şi va produce consecinţe pentru regiune şi pentru România”.

Senatorul român Viorel Badea i-a transmis o scrisoare oficială secretarului de stat al SUA, John Kerry, în care menţionează că sugerează că în lipsa unei reacţii a Departamentului de Stat al SUA, rezultă că James Pettit a exprimat poziţia oficială a Statelor Unite ale Americii cu privire la relaţiile dintre Republica Moldova şi România. „Românii care au luat act de declaraţiile ambasadorului SUA nu pot să nu vadă cu amărăciune cum ambasadorul american are o poziţie asemănătoare cu diplomaţia rusă, care de asemenea, le dă lecţii cetăţenilor din Republica Moldova despre limba vorbită, denumirea acesteia, despre manualele şcolare de istorie şi despre denumirea acestora şi despre cum să interpreteze aceştia legăturile istorice cu România”, menţionează în scrisoare Viorel Badea.

Atitudinea ambasadorului SUA aminteşte de strategia diplomaţiei ruse

„Este profund regretabil că Excelenţa Sa face afirmaţii care, nu doar că lezează suveranitatea Republicii Moldova şi dreptul cetăţenilor de a-şi decide singuri destinul, dar ne aduc în memorie strategia diplomaţiei imperiale ruse, care, prin domnul ambasador Kuzmin (al Federaţiei Ruse), de tristă amintire, intervenea în chestiunile identitare din Republica Moldova, spunând ce manuale ar trebui să folosim, ce limbă vorbim şi, în general, cum să ne identificăm ca neam”, a reacţionat liderul Partidului Liberal din Moldova, Mihai Ghimpu.

După izbucnirea scandalului, Ambasada SUA din Chişinău a difuzat o reacţie în care susţine că „SUA sprijină integritatea teritorială şi suveranitatea Moldovei - aceasta a fost politica de lungă durată a SUA, iar Statele Unite ale Americii sunt şi vor rămâne un partener în dezvoltarea democratică şi economică a Republicii Moldova. SUA vor susţine dorinţa Moldovei de a se integra în comunitatea euro-atlantică”.

La rândul său, ex-premierul moldovean Ion Sturza l-a acuzat pe ambasadorul Pettit că, „după ce a aruncat Republica Moldova în braţele oligarhiei”, acum oferă şi „lecţii de identitate”: „Aşa ceva şi-au permis doar „prietenii” din Est. Lăsaţi-ne pe noi, cetăţenii Republicii Moldova, să decidem cine suntem, în ce limbă vorbim, cu cine să prietenim. Pentru asta înaintaşii noştri au luptat şi au fost duşi în Gulag. Dacă doriţi o cortină de fier între Moldova şi România, puteţi să o faceţi din camioanele americane, vechi de un veac, demonstrate în „ţarcul independenţei” de la Chişinău. Aşa o „zonă verde” de stabilitate. Ca în „democraţiile” din Africa şi America Latină”, a reacţionat ironic Ion Sturza.

Istoria pe scurt pentru James Pettit

Moldova s-a unit cu Ţara Românească în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Actuala Republică Moldova (Basarabia) este un teritoriu românesc smuls în 1812, care a fost ulterior recuperat, pierdut, recâştigat şi iar pierdut de către România, devenind, într-un final, prin destrămarea fostei Uniuni Sovietice, stat independent în 1991.

„Orice naţiune e construită nu pe un loc viran, ci pe o conştiinţă de sine, iar aceasta în cazul nostru este eminamente românească. De aceea Moldova, şi cea de est, şi cea de vest, este România, oricum ai da. Ca să supravieţuiască, Republica Moldova trebuie să reziste în faţa gerului care vine de la Moscova pentru a nu fi iar rusificată. Cale de mijloc nu-i, deoarece nu poţi perpetua un stat artificial clădit pe amintiri coloniale, pe coşmarul trăit în cuşca rusească”, susţine publicistul Petru Bogatu.

Proteste cu cărţi

Marţi, Platforma Unionistă „Acţiunea 2012” a organizat acţiuni de protest la Chişinău şi Bucureşti împotriva declaraţiilor ambasadorului SUA, James Pettit, cerând autorităţilor americane rechemarea diplomatului său. Protestatarii au venit în faţa misiunii diplomatice a SUA din Chişinău cu manuale de istorie şi le-au înmânat unui angajat al acesteia: „Una pentru ambasador, iar restul pentru ceilalţi care mai sunt în Ambasadă. Să citească toată lumea - să înţeleagă care este istoria noastră adevărată”, au menţionat protestatarii. „Noi nu avem nevoie de astfel de ambasadori care să ne înveţe ce limbă vorbim, de unde venim şi unde trebuie să mergem. Diplomaţii au altă misiune decât să rescrie istoria statelor unde au fost trimişi”, i-au mai spus protestatarii reprezentantului Ambasadei SUA care a primit cărţile de istorie.

Iar la Bucureşti, în Piaţa Universităţii, unioniştii din „Acţiunea 2012” colectează cărţi de istorie pentru ambasadorul SUA din Chişinău. „Unioniştii vor sta non-stop în Piaţa Universităţii. Adunăm cărţi de istorie pentru ambasadorul american de la Chişinău şi aşteptăm reacţii de la Ambasada de la Bucureşti şi de la Departamentul de Stat la scrisoarea deschisă adresată secretarului de stat John Kerry", a menţionat preşedintele Platformei Unioniste „Acţiunea 2012”, George Simion. „Vă rugăm să luaţi notă de faptul că populaţia majoritară din Republica Moldova este românească (73%), are aceeaşi origine, aceeaşi istorie, aceeaşi cultură şi aceeaşi limbă ca populaţia românească din România”, se menţionează în mesajul unioniştilor adresat secretarului de stat al SUA, John Kerry.

Preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că afirmaţiile ambasadorului SUA de la Chişinău privind România şi Republica Moldova reiau „tezele lui Stalin” şi produc îngrijorare. „Datorită gravităţii celor afirmate de ambasador, declaraţia ar necesita explicaţii suplimentare din partea autorităţilor americane”, susţine Tăriceanu. „Am încă rezerve să cred, până la proba contrarie, că aceasta ar fi poziţia oficială a Departamentului de Stat”, a mai spus oficialul român.

Invitat special al Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, a comentat declaraţia ambasadorului american la Chişinău, James Pettit. Potrivit lui Vershbow, „cele două ţări sunt state suverane şi ar trebui cu toţii să respectăm suveranitatea şi integritatea teritorială a tuturor ţărilor din Europa”. El a precizat că România şi Republica Moldova „au vechi legături istorice şi lingvistice şi fiecare ţară ar trebui să îşi decidă singură destinul”.

Potrivit Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, „Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”.

Miercuri, 31 august, în Republica Moldova va începe oficial „perioada electorală” pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie.