Acest proiect, propus de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost transmis miercuri pentru informare grupurilor parlamentare şi Comisiei de politică externă şi urmează să fie prezentat joi Biroului permanent, notează Agerpres.

„Declaraţiile ambasadorului SUA la Chişinău, James Pettit, făcute la postul Moldova 1 cu ocazia aniversării a 25 de ani de independenţă a Republicii Moldova, au fost primite cu surprindere, îngrijorare şi o mare doză de insatisfacţie de opinia publică din România. Surprinderea este cauzată de faptul că afirmaţii precum: „Unirea cu România, de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici, în Republica Moldova... Republica Moldova nu este România, Republica Moldova are propria sa istorie şi propriile provocări” vin din partea ambasadorului unei ţări cu care România a dezvoltat un parteneriat strategic multilateral şi faţă de care ne-am manifestat fără excepţie în mod loial şi în spiritul respectului reciproc. Tematica abordată de domnul ambasador este una extrem de sensibilă pentru orice român, dar mai cu seamă extrem de dureroasă. Ea readuce în memorie tragediile şi umilinţele pe care le-au îndurat milioane de români din Basarabia, teritoriu românesc, în neagra perioadă a stalinismului şi hitlerismului unite prin Pactul Ribbentrop-Molotov, când forţa dreptului a fost înlocuită cu dreptul forţei”, se menţionează în proiectul de Declaraţie.

Potrivit textului proiectului, „surprinderea opiniei publice româneşti este cu atât mai mare cu cât în decembrie 1989 Congresul Deputaţilor Poporului al URSS a acceptat şi Gorbaciov a semnat raportul Comisiei Iakovlev, care condamnă protocoalele secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov, iar în 1992, preşedintele Boris Elţîn a dispus declasificarea pactului, un fel de condamnare implicită a acestui act politic”.

„În declaraţia sa, ambasadorul Pettit a specificat că spusele sale nu sunt opinii personale, ci reprezintă „desigur politica noastră”, adică a Departamentului de Stat, argument care ne-a provocat o profundă îngrijorare pentru viitor. Sigur că, din punctul de vedere al dreptului internaţional, România a fost primul stat care a recunoscut şi recunoaşte în continuare fără rezerve statalitatea, suveranitatea şi independenţa R. Moldova. Această stare de fapt nu va putea să împiedice vreodată libera manifestare a aspiraţiilor majorităţii cetăţenilor României şi Republicii Moldova spre unire. Or, declaraţia ambasadorului american lasă să se înţeleagă foarte limpede că SUA nu este favorabilă şi descurajează acum şi în viitor revenirea Basarabiei la ţara-mamă. SUA şi-au câştigat în timp reputaţia de partener corect şi loial în relaţiile internaţionale cu aliaţii săi, dar declaraţiile ambasadorului Pettit ar putea induce suspiciuni nedorite în relaţiile bilaterale, ceea ce ar amplifica îngrijorarea noastră”, se precizează în proiect.

În textul citat se aminteşte că, „după cel de-Al Doilea Război Mondial, părinţii şi bunicii noştri au trăit zeci de ani cu speranţa că „vin americanii” şi, odată cu venirea lor, România va ieşi din sfera de influenţă a Uniunii Sovietice şi se va reorienta spre valorile democraţiei şi statului de drept”.

„Sentimentele de simpatie pro-americane au fost transmise şi generaţiilor mai tinere şi sunt împărtăşite de foarte mulţi români, realitate vizibilă azi la tot pasul. Nimeni însă nu credea că 'americanii', care au venit după atâţia ani de aşteptare, vor spune că Stalin a avut dreptate atunci când s-a înţeles cu Hitler să amputeze România. Cu atât mai mare este insatisfacţia noastră. Senatul României, componentă a Parlamentului României, organul reprezentativ suprem al poporului român, a adoptat această Declaraţie spre a fi transmisă Preşedintelui SUA, Senatului SUA şi Departamentului de Stat”, se precizează în proiect.