„Sperăm să nu îngheţaţi la iarnă”, spunea Rogozin în 2013 la Chişinău, în timpul unei vizite din ajunul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, la care a fost parafat Acordul de Asociere Republica Moldova - UE, sugerând dependenţa energetică a Moldovei de Rusia.

Un „dor” otrăvit şi în bătaie de joc

Oficialul rus, care s-a lăudat în cartea sa „Duşmanul poporului” că a „luptat cu arma în mână”, în războiul de la Nistru din 1992, împotriva moldovenilor şi a ceea ce el numeşte „fasciştii români”, a venit la Chişinău marţi, 5 iulie, fiind întâmpinat cu proteste chiar de la Aeroport. Deşi în 2012 acesta a numit Republica Moldova „un coteţ”, iar pe moldoveni i-a numit „porci, pentru că nu sărbătoresc 9 mai (Ziua Victoriei)”, marţi acesta a spus că i-a fost „tare dor de Chişinău”. Acesta a ales să se afle în Republica Moldova în zi de doliu naţional, basarabenii comemorând miercuri, 6 iulie, împlinirea a 67 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din Basarabia (peste 35 000 de oameni au fost deportaţi atunci în Siberia, în trenuri pentru vite, de regimul stalinist).

Poliţia şi securitatea moldovenească l-au ajutat marţi pe Dmitri Rogozin să evite protestatarii de la Aeroport, dar i-au creat condiţii să filmeze cu telefonul protestatarii veniţi să-l huiduiască. La conferinţa de presă susţinută împreună cu viceprim-ministrul moldovean Octavian Calmîc, oficialul rus a refuzat să răspundă la vreo întrebare. El a spus că este nespus de bucuros că relaţiile dintre Moldova şi Federaţia Rusă au revenit la normalitate. Rogozin a precizat că partea rusă a prezentat Chişinăului o „foaie de parcurs” pentru revenirea la bunele relaţii comercial-economice, urmând ca grupul de lucru interguvernamental să-şi înceapă activitatea la sfârşitul lunii iulie.

Cartea „BREXIT” jucată de Rogozin la Chişinău

Potrivit lui Rogozin, BREXIT „va conduce la mişcări tectonice serioase în marea geopolitică europeană (…), de aceea, Rusia şi Moldova au despre ce discuta ca vechi şi buni tovarăşi”.

Vicepremierul moldovean Octavian Calmîc şi-a exprimat speranţa că va fi găsit un consens în privinţa reluării exporturilor moldoveneşti în Federaţia Rusă, după embargourile impuse de Rusia acum doi ani. „În pofida faptului că Republica Moldova are semnat Acord cu UE (Acord de liber schimb - n.n.), acesta este complementar celui cu piaţa CSI. Noi ţinem foarte mult la îmbunătăţirea relaţiilor cu partenerii noştri tradiţionali, în special cu Federaţia Rusă cu care am avut relaţii prieteneşti”, a spus oficialul moldovean.

Iar presa pro-guvernamentală de la Chişinău a prezentat vizita lui Dmitri Rogozin ca pe „o resetare a relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi Republica Moldova”, remarcând chiar cu satisfacţie că „spre deosebire de vizitele sale anterioare, demnitarul rus nu a mai fost ironic în declaraţiile sale”.

A trecut pe la Chişinău ca să „atenţioneze” de la Tiraspol

Miercuri, Dmitri Rogozin se afla la Tiraspol unde s-a întâlnit cu şeful administraţiei separatiste pro-ruse Evgheni Şevciuk şi a ţinut un discurs în „sovietul suprem” (pretinsul Parlament transnistrean). Rogozin a ironizat spunând că mai glumeşte uneori că „tancurile ruseşti nu au nevoie de vize”. El a precizat în context că Federaţia Rusă „este pregătită pentru orice situaţie în regiune”, dar şi-a exprimat speranţa că „nu se va ajunge până la situaţii fierbinţi”. Rogozin a declarat la Tiraspol că în timp ce „Chişinăul construieşte din bani europeni închisori noi, Federaţia Rusă a decis să aloce bani pentru construcţia grădiniţelor, şcolilor şi spitalelor (în regiunea transnistreană – n.n.)”.

Deşi s-a aflat marţi la Chişinău, iar miercuri seară va reveni în capitala Republicii Moldova unde se va întâlni cu premierul Pavel Filip, Dmitri Rogozin a găsit de cuviinţă ca anume de la Tiraspol să le transmită un avertisment politicienilor moldoveni: „Fiţi atenţi la acţiunile Ucrainei!”. „Există motive să credem că radicalii ucraineni pot face front comun cu moldovenii, pentru a provoca dezgheţarea conflictului din Transnistria. Noi nu vrem acest lucru. Pe noi ne interesează reluarea relaţiilor normale cu Republica Moldova. Chişinăul ar trebui să fie în alertă pe fondul acestui pericol”, a menţionat Rogozin în cadrul unei conferinţe de presă la Tiraspol.
 
Truc „marca Rogozin” peste capul Chişinăului

De asemenea, Rogozin l-a înştiinţat pe liderul separatist transnistrean, Evgheni Şevciuk, despre faptul că „Tiraspolul va participa la şedinţele Comisiei mixte moldo-ruse”, deşi Chişinăul susţine că nu ştie nimic despre aceasta. Rogozin a solicitat administraţiei ilegale de la Tiraspol să-şi delege reprezentantul pentru participarea la şedinţele acestei comisii în calitate de observator. Oficialul rus a mai menţionat la Tiraspol că după întâlnirile avute marţi la Chişinău a înţeles că actuala conducere a Moldovei vrea să rămână la putere şi intenţionează să restabilească relaţiile economice cu Rusia: „Ei nu au găsit nimic în pădurea europeană şi au pierdut şi ceea ce au avut”, a menţionat Rogozin.

„Faptul că acest personaj exotic, căruia i se interzice să călătorească în UE, figurând în lista sancţiunilor impuse Rusiei după ocuparea Crimeii, îşi reia călătoriile spre Tiraspol (după o pauză de 2 ani – n.n.) ar fi un indiciu că Moscova pune din nou ceva la cale şi îşi schimbă expresia feţii în mod corespunzător”, susţine publicistul Nicolae Negru. Potrivit lui, „nu întâmplător au fost reluate, după aproape doi ani, negocierile în formatul 5+2 în problema transnistreană. Dacă nu era sigură de un oarecare câştig, Rusia îşi punea în mişcare marionetele de la Tiraspol să invoce din nou ridicarea „blocadei economice”, cum a făcut-o de atâtea ori, torpilând orice încercare de dialog.

În această perioadă, diplomaţia rusă a reuşit să-i convingă pe ceilalţi participanţi şi observatori ai procesului de negocieri că Chişinăul trebuie să facă unele concesii care să anticipeze viitorul statut special, autonom, al regiunii separatiste în cadrul Republicii Moldova, oferindu-le transnistrenilor beneficiile unui stat recunoscut oficial până la găsirea unei soluţii politice a conflictului”, mai menţionează Nicolae Negru.

Scopul urmărit: Crearea unei stări de totală imposibilitate de a funcţiona ca stat

„Domnul Rogozin joacă acelaşi rol pe care l-a jucat anterior, un rol de consolidare a regimului separatist de la Tiraspol”, a menţionat, la rândul său, fostul ministru adjunct de Externe al Republicii Moldova, Valeriu Chiveri, într-un interviu pentru „Europa Liberă”. „Domnul Rogozin ce a făcut până acum şi vedem că face în continuare - depune eforturi pentru a sprijini regimul de la Tiraspol, inclusiv prin proiecte umanitare, financiare şi de tot felul. Nu am văzut nici o acţiune pe care ar fi făcut-o şi ar fi contribuit într-un fel sau altul la consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului şi ar contribui la dinamizarea procesului de negocieri”, a subliniat Chiveri.

„Subiectul de bază, din punctul meu de vedere, este administrarea unei tranziţii spre un statut special al regiunii transnistrene în componenţa statului suveran Republica Moldova. Fără a pune în capul mesei acest scop, este total zadarnic efortul negociatorilor de a fugi prin Bavaria, de a fugi pe la Berlin sau de a fugi în alte capitale pentru a obţine o anumită concordare cu poziţiile actorilor externi”, susţine într-un interviu pentru „Europa Liberă” fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu.

Potrivit lui, în acest moment Chişinăul este extrem de presat: „Presiunile vin din exterior asupra obţinerii unor compromisuri, a unor concesii pe care le cere administraţia de la Tiraspol. În afară de aceasta, evident că pe fundalul unei ruinări a unor instituţii de stat în Republica Moldova, ca urmare a fraudei bancare, ca urmare a lipsei de credibilitate şi a protestelor de stradă, cineva consideră că Republica Moldova nu contează atât de mult cum ar trebui să conteze şi interesele sale naţionale pot fi oarecum neglijate, pe fundalul unei acceptări mai mari a regimului transnistrean, care, din punctul de vedere al Constituţiei Republicii Moldova, este un regim marionetă şi este un regim ilegal”, a menţionat Igor Munteanu.

Detalii relevante

Dmitri Rogozin a venit în Republica Moldova după ce s-a întâlnit recent, la Moscova, cu liderul transnistrean Evgheni Şevciuk, iar vizita lui în Moldova precede apropiata rundă de negocieri în problema transnistreană care urmează să aibă loc în Bavaria, Germania. La întâlnirea avută la Moscova, Şevciuk i s-a plâns lui Rogozin de situaţia dramatică de pe piaţa valutară din stânga Nistrului şi a vorbit despre problemele social-economice din regiunea separatistă. Iar în ajunul summit-ului NATO de la Varşovia, Şevciuk a vorbit într-un interviu pentru agenţia Tass despre „pericolul intensificării cooperării” dintre Moldova şi NATO şi Ucraina-NATO.

„Rusia va face tot posibilul ca Transnistria să nu fie izolată. Rusia are rolul de garant al securităţii şi în funcţie de evoluţii vom lua măsuri concrete în această direcţie”, declara Rogozin la Tiraspol în luna mai 2014. Atunci, la întoarcere în Rusia, Ministerul moldovean de externe a anunţat că Rogozin ar fi încercat să ia cu el „liste cu semnături pentru recunoaşterea Transnistriei”. Listele au fost sechestrate de autorităţile moldoveneşti, iar Rogozin, care a fost obligat să se întoarcă la Moscova cu un avion de linie după ce Ucraina şi România i-au interzis să folosească spaţiul lor aerian, a spus că data viitoare va veni la bordul unui bombardier.