Andrian Candu: Redactorii şi editorii nu reuşesc să ne redacteze reformele

„În ultimele 6 luni s-a făcut ceea ce nu s-a reuşit în 2 ani în ceea ce priveşte Acordul de Asociere şi 'Foaia de parcurs'. Din cele 52 de acte trimise de către Guvern spre Parlament, 40 au fost aprobate, iar 7 sunt în lectura a doua. Am fost nevoiţi să trecem la câte o şedinţă a Parlamentului pe săptămână, deoarece editorii şi redactorii Parlamentului nu reuşesc, pentru că este un volum mare de acte”, s-a lăudat vineri preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.

Iar premierul Pavel Filip a reconfirmat opţiunea pro-europeană a Moldovei: „Cei care cred că Republica Moldova va renunţa la aderarea la UE, greşesc. Noi nu avem planul A, B, C, ci doar planul A, care prevede aderarea la UE. După aproape jumătate de an de muncă, Moldova este mult mai stabilă din punct de vedere economic şi politic. Salariile şi pensiile se achită la timp, pe alocuri le-am majorat. Protestele în stradă au încetat. Totuşi, există în Republica Moldova prea multă suferinţă, dezamăgire: S-a furat un miliard, avem corupţie! Obiectivul nostru este să recâştigăm încrederea cetăţenilori. Ne dorim un acord semnat cu FMI şi sunt convins că-l vom avea”, a menţionat Filip.

UE a salvat Moldova

Semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care include şi constituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA), a servit pentru autorităţile de la Moscova drept pretext pentru aplicarea unilaterală a unor restricţii economice, care au condus la o diminuare a cooperării moldo-ruse. La 20 iulie 2014, Rusia a declarat embargou la importul producţiei pomilegumicole, a cărnii şi conservelor moldoveneşti, iar la 31 iulie 2014, Guvernul de la Moscova a adoptat o hotărâre privind introducerea taxelor vamale pentru 19 categorii de mărfuri din Republica Moldova. Din 10 septembrie 2013, anul ce a precedat semnarea Acordului de Asociere, Rusia blocase practic importul pentru producţia alcoolică moldovenească. Ca să ajute Moldova, UE, la insistenţa României, a decis punerea în aplicare înainte de termen a Acordului de Liber Schimb, deschizându-şi astfel piaţa pentru produsele moldoveneşti şi salvând, de facto, fermierii moldoveni într-un moment foarte complicat.

„Pentru noi este important să depolitizăm cooperarea comercial-economică cu Federaţia Rusă pornind de la faptul că şi Federaţia Rusă a declarat ofical că recunoaşte dreptul cetăţenilor Republicii Moldova, dreptul Chişinăului de a-şi stabili vectorul de dezvoltare atât pe plan intern cât şi pe plan extern. Or, semnarea Acordului de Asociere cu componenta DCFTA este un fapt împlinit şi ne propunem împreună cu colegii din Federaţia Rusă să construim această relaţie pragmatică bazată pe respect reciproc, anume pornind de la aceste realităţi obiective ale zilei de astăzi”, a comentat ministrul moldovean de Externe, Andrei Galbur, într-un interviu pentru moldova.org. „Noi sperăm că Federaţia Rusă va accepta abordarea noastră - că Republica Moldova nu trebuie să servească drept poligon pentru o confruntare geopolitică. Din contra, noi suntem poziţionaţi foarte adecvat pentru a deveni o platformă de cooperare. Aceasta ne va permite şi nouă să asigurăm o cooperare constructivă, tradiţională, conform acordului de parteneriat strategic şi acordului de prietenie pe care-l avem semnat cu Federaţia Rusă. Acum, desigur, după cum am mai spus, depunem toate eforturile pentru o resetare a dialogului bilateral, bazat pe aceste noi realităţi politice şi economice”, a mai explicat şeful diplomaţiei moldovene.

Andrei Galbur: Combinaţia dintre presiunile interne şi externe este benefică

El a recunoscut că există o problemă în comunicarea cu cetăţenii în sensul explicării avantajelor şi beneficiilor apropierii de UE. „Din momentul semnării Acordului de Asociere s-a depus o muncă enormă în sensul implementării angajamentelor ce derivă din acest document, inclusiv pe componenta DCFTA. Anul acesta începem să negociem o nouă agendă de asociere. Suntem monitorizaţi foarte minuţios de către partenerii noştri din Uniunea Europeană, dar şi de către societatea civilă din interior. Cred că anume combinaţia aceasta dintre, dacă pot să spun, presiuni şi din interior şi din exterior, nu va lăsa Executivului şi Legislativului altă cale decât să avanseze tot mai departe în acest proces. Deci, avantajul cel mai principal consider eu, pe care l-am obţinut din momentul semnării Acordului de Asociere, este consolidarea caracterului ireversibil al reformelor”, a menţionat ministrul Andrei Galbur.

Vestea proastă: Integrarea europeană e la latitudinea unor politicieni corupţi şi compromişi

Pe de altă parte, directorul Asociaţiei de Politică Externă de la Chişinău, Victor Chirilă, susţine că „intrarea în vigoare a Acordului de Asociere (AA), inclusiv a Zonei de Comerţ Liber, Aprofundat şi Comorehensiv (DCFTA) marchează, cu o irecuperabilă întârziere, o nouă etapă”: „AA şi DCFTA sunt fără îndoială cruciale pentru modernizarea Moldovei, însă nu sunt nicidecum un panaceu la mizeria în care ne aflăm în prezent. În plus, AA şi DCFTA nu mai sunt suficiente pentru a adera la UE. După Brexit, uşa UE s-a închis pentru o perioadă nedeterminată. Cu toate acestea, implementarea efectivă a AA şi DCFTA trebuie să se producă într-un ritm accelerat, altfel Moldova nu va mai avea alţi 25 de ani la dispoziţie. Şansele ca Republica Moldova să se dizolve ca stat sunt acum mai reale ca niciodată. Vestea proasta pentru noi este că implementarea AA şi DCFTA este acum la latitudinea unor politicieni corupţi şi compromişi iremediabil”, susţine Chirilă.

Potrivit lui, succesul implementării AA şi DCFTA va depinde de 3 factori cruciali, care în prezent lipsesc cu desăvârşire şi pe care nu-i vom avea în timpul apropiat: Stabilitate internă - aceasta este în continuare foarte fragilă, fiind ameninţată de instabilitatea regională, dar mai ales de discreditarea instituţiilor-cheie ale statului, subminarea statului de drept, eventuale tendinţe separatiste în sudul şi nordul tării, etc..; O clasă politică integră - clasa politică moldovenească este, în majoritatea ei, compromisă de interesele oligarhice şi corupţie, iar o bună parte se află la cheremul Moscovei care va face tot ce poate pentru a sabota AA; Un stat de drept funcţional - statul de drept în Modova este cancerizat de corupţie, interese obscure, nepotism, cumătrism şi coordonatori din umbră. Iar dacă nu e stat de drept, nimic nu e: nici economie prosperă, nici politicieni integri, nici judecători incoruptibili, nici instituţii credibile...

În concluzie, expertul menţionează că AA şi DCFTA reprezintă o mare oportunitate pentru Republica Moldova: „Dacă ratăm această şansă, ratăm nu doar UE, ratăm totul, ratăm viitorul nostru de a trăi într-o ţară modernă, liberă, prospera!”.

La rândul său, semnatarul Acordului de Asociere din partea Moldovei, Iurie Leancă, a atenţionat guvernarea actuală că „viitorul ţării depinde în mare parte de implementarea completă a acestui document, iar scuze pentru cei de la guvernare în caz de eşec nu există”. El a îndemnat guvernanţii să treacă „de la declaraţii frumoase la fapte concrete”.

Igor Munteanu: „Există senzaţia că Guvernul este antrenat în salvarea aparenţelor”

Fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, susţine că Acordul de Asociere este cel mai larg şi mai extins acord care s-a semnat până acum, oferind o multitudine de beneficii de ordin economic, prin Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, prin asistenţa tehnică, prin accesul la piaţă, prin sprijinul acordat pentru consolidarea capacităţilor la agenţiile de supraveghere a calităţii produselor. Într-un interviu acordat RFI, el îndeamnă cetăţenii moldoveni „să renunţe la iluziile că cineva va veni de la Bruxelles să le rezolve problemele din familie sau din ţară, din sat sau oraş”: Uniunea Europeană nu este ”Buratino” (personaj dintr-un film rusesc) care promite munţi cu galbeni. Degeaba ne punem obiective ambiţioase, dacă clasa politică va rămâne iresponsabilă, va avea tentaţia de a folosi în interes privat şi meschin resursele publice”, a comentat Igor Munteanu.

Potrivit lui, „businessul este foarte supărat pe autorităţi pentru că în ciuda promisiunilor de a-şi spori exporturile pe piaţa europeană, nu s-a reuşit o dinamică substanţială, din simplul motiv că unele produse nu îndeplinesc standardele europene sau schimbările de management lasă de dorit. În Republica Moldova există un sistem bancar, afectat de frauda bancară şi respectiv atractivitatea lor pentru proiectele de business este foarte redusă. Investiţiile străine nu au intrat în Moldova aproape deloc, ca urmare a instabilităţii politice. Deci, nu ar trebui să blamăm Acordul de Asociere sau DCFTA-ul, care a fost negociat prost, ci să găsim barierele administrative, barierele vamale, barierele netarifare care influenţează foarte puternic capacitatea de mobilizare a businessului”, susţine Munteanu.

Pe de altă parte, vineri, în şedinţa Parlamentului, Andrian Candu a spus că ar fi bine ca secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, care scria la finele anului 2015 în „The New York Times” că „Moldova este un stat pe marginea prăpastiei, capturat de oligarhi şi riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei” să vină acum în Republica Moldova şi să se convingă de schimbările făcute de actuala guvernare.

„Există senzaţia că Guvernul este antrenat în salvarea aparenţelor, în mimarea unui anumit dialog, dar nu există capacitate de a implementa obligaţiile de bază în Republica Moldova, iar întârzierea unor reforme ca urmare a faptului că am avut o criză politică internă, transmite un mesaj prost la Bruxelles şi creează prea multe probleme pe care trebuie să le gestionezi în acelaşi timp”, a mai comentat Igor Munteanu.