„Votând proiectul de lege, în aceste condiţii ar însemna să condamnăm oamenii la sărăcie”, a declarat deputatul PLDM Chiril Lucinschi, fiind susţinut de ceilalţi membri ai comisiei.

Experţii şi comentatorii politici susţin că acest proiect se înscrie perfect în cronologia jafului care a falimentat cele trei bănci.

Anterior, membrii Platformei DA au lansat o petiţie împotriva acestui proiect de lege. Oamenii sunt revoltaţi şi declară că nu ei sunt cei care au furat miliardul şi nu ei trebuie să-l întoarcă. Susţinătorii PPDA susţin că în cazul în care actualul Parlament va refuza să asculte cetăţenii, acest document va servi drept temei legal şi moral pentru declanşarea unui referendum de consultare a populaţiei privind felul în care miliardul furat să fie întors.

Potrivit proiectului, Ministerul Finanţelor va emite şi va transmite BNM obligaţiuni de stat în sumă de 13 miliarde 583,7 milioane de lei, pe un termen de până la 25 de ani, cu o rată efectivă a dobânzii de 5% anual. Cifra reprezintă suma creditelor de urgenţă acordate în 2014 şi 2015 de BNM celor trei bănci, care ulterior au falimentat.

„La stabilirea ratei dobânzii pentru obligaţiunile de stat respective s-a avut în vedere Strategia politicii monetare a BNM pe termen mediu, potrivit căreia BNM va menţine inflaţia la nivelul de 5 la sută anual”, explică nota informativă a proiectului.

Proiectul este însoţit de expertiza Centrului Naţional Anticorupţie, potrivit căreia acesta „încalcă grav drepturile şi interesele fundamentale ale cetăţenilor, garantate prin lege”.

Experţii economici spun că băncile comerciale nu vor accepta să se implice pentru un câştig de numai 5 procente, în condiţiile în care, profitul lor din creditare este de cinci ori mai mare. Totodată, aceştia spun că suma care trebuie rambursată este una enormă în condiţiile bugetului auster, astfel cetăţenii Republicii Moldova trebuie să se aştepte la majorarea taxelor.