„În jaful miliardului, principalul beneficiar este Vladimir Plahotniuc, reprezentantul principal al elitei politice. Al doilea este Vladimir Filat, care a fost condamnat la 9 ani de închisoare pentru furtul miliardului din rezervele BNM, dar nu pentru jaful propriu-zis”, a declarat Mihail Gofman.

Vezi discursul integral al lui Mihail Gofman:

„Din 1997 mă ocup de prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Din 1997 până în 2000 am fost reprezentantul Ministerului Finanţelor din RM în cadrul MONEYVAL departamentul care se ocupa cu elaborarea şi aprecierea criteriilor de prevenire a spălării banilor şi a finanţării terorismului. Pe lângă aceasta activam în calitate de auditor la Ministerul Finanţelor. În 2002 am contribuit la crearea Centrului Naţional Anticorupţie, în cadrul căruia am activat până în aprilie 2014. De ce anume până în aprilie 2014 veţi înţelege după ce vă voi relata ce s-a întâmplat în Moldova şi anume în sectorul bancar – jaful secolului. Din 2002 până în 2014 am reprezentat diferite organizaţii internaţionale care se ocupau cu prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Este vorba despre comitetul MONEYVAL afiliat Consiliului Europei, grupul Edmund care se ocupă de schimbul de informaţii privind prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului, dar şi altele.

După 2009 la putere au venit alte forţe politice, care s-au numit Alianţa pentru Integrare Europeană. Atunci au început lucruri stranii în mai multe sectoare ale economiei şi anume aş vrea să remarc sectorul bancar, care a fost sub vizorul meu, dat fiind faptul că eram şef-adjunct al Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor din cadrul CNA.  Sensul sintagmei „jaful secolului” înseamnă că unele grupări criminale intenţionau să ajungă la rezervele BNM.  Prin această schemă Moldova a devenit cunoscută, deoarece asemenea schemă nu a mai existat, iar acţiunile au fost atât de sincronizate an cu an încât unii oameni nici nu au reuşit să reacţioneze.

În 2012, momentul de cotitură a fost în februarie, martie şi aprilie, când mai multe clanuri luptau pentru controlul total asupra principalei bănci sistemice din Moldova, Banca de Economii. Trebuie să facem distincţie între beneficiarii efectivi şi cei intermediari, iar schema a funcţionat ca un mecanism până în cele mai mici detalii. În jaful miliardului, principalul beneficiar este Vladimir Plahotniuc, reprezentantul principal al elitei politice. Al doilea este Vladimir Filat, care a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru complicitate la furtul miliardului din rezervele BNM, nu pentru jaful propriu-zis. Deocamdată nimeni nu se ocupă de acest jaf, deşi am explicat cum trebuie investigat acest jaf. Deocamdată, acestea sunt doar frânturi din tabloul de ansamblu. Această bancă mereu a fost atrăgătoare pentru elita politică care îşi rezolva anumite chestiuni financiare. Ca urmare a acestor reglări de conturi între clanurile politice, gruparea Filat-Shor a câştigat. Asta nu înseamnă că ceilalţi au ieşit din această schemă. S-au retras un pic, dar ei de asemenea participau la ciopârţirea sistemului bancar, dar de pe plan secund.

Aici pot remarca câteva scandaluri care au tangenţă inclusiv cu lista  Magnitsky, care a trecut prin BNM şi prin care s-au spălat bani din Federaţia Rusă prin două  companii - Bunicon-Impex SRL şi Elenast-COM SRL. Sunt companii fictive prin care banii au ajuns în Occident. Sunt companii despre care s-a scris mult şi în legătură cu acest caz a fost pornit un dosar penal. Pe lângă acestea, au fost şi alte cazuri răsunătoare care au fost în strânsă legătură cu Banca de Economii. Însă dacă e să vorbim despre jaful secolului, aceasta a început în aprilie 2012. Acesta s-a produs în trei etape care au durat până în noiembrie 2014, dar asta nu însemnă că schema nu mai există, ea continuă să funcţioneze.

Să revenim la prima etapă: Pentru ca gruparea care pregătea platforma Banca de Economii, prin care urma să se realizeze jaful secolului, ca să se simtă confortabil în funcţiile de conducere ale băncii, s-au întreprins anumite acţiuni pentru a reduce partea statului de la 56 la 33%. Ce înseamnă „să se simtă confortabil în funcţiile de conducere a băncii” – credite în 2-3 zile, iar valoarea acestora pornea de la 2 milioane de euro, sumele variau, dar erau credite foarte mari fără a pune ceva în gaj. Aceste 23% de acţiuni care au fost luate de la stat - să vă explic cum au intrat în posesia lor.

În iulie 2013 statul a decis o emisie suplimentară de 16 milioane de acţiuni sau 80 de milioane de lei sau 50 milioane de dolari, la cursul de atunci. A ieşit aşa că comisia care vinde proprietatea statului a declarat că a realizat o emisie suplimentară, însă nu a participat la aceasta. Ce s-a întâmplat ulterior? O companie moldovenească care aparţine lui Ilan Shor, una dintre persoanele care va fi pedepsită pentru jaful secolului, prin compania Sisteme Internaţionale Integrate a luat un credit în valoare de 50 de milioane de dolari. Banii au fost scoşi prin bănci baltice sub pretextul importului de tehnică de calcul. Într-un final, aceste materiale nu au fost procurate, iar banii au fost transferaţi prin 5-6 companii off shore , care aparţineau lui Ilan Scor prin persoane fictive. Acest fapt a fost demonstrat de către serviciile financiare din Noua Zeelandă şi cele din ţările baltice.

Aceşti bani s-au întors peste o săptămână la Banca de Economii, iar ulterior cu  ei au fost cumpărate 23% de acţiuni de la BEM. De ce credem că 23% de acţiuni au fost furate de la stat? Pentru că toate companiile off shore, inclusiv unele conturi bancare sunt strâns legate cu Ion Cojocaru, născut la 13 decembrie 1951. Este un apropiat al lui Ilan Shor, care la acel moment era preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii. Pentru a cumpăra acele 23% au început tot felul de manipulări pentru a crea un prag psihologic pe piaţa hârtiilor de valoare. Ce ar fi trebuit să facem noi în 2013 să contracarăm acest proces? Am propus să mi se aloce 20 de milioane de lei pentru ca sub acoperire să cumpăr acţiunile prin intermediul brokerului şi să majorez preţul. A fost format preţul, iniţial pe piaţă preţul era de 50 de lei, ulterior a coborât la 14 lei, acesta fiind pragul psihologic de procurare a unei acţiuni. Am vrut să aplic următorul procedeu – să particip prin broker pentru a emite o solicitare precum că aş fi cumpărat o acţiune a Băncii de Economii cu două sau trei mii de lei, pentru a distruge schema şi a câştiga astfel timp. Însă mi s-a spus că Ministerul Finanţelor nu are bani, iar noi pur şi simplu priveam neajutoraţi cu ei au luat 23% de acţiuni.

După ce noua conducere a început să se simtă confortabil, ea a început să golească sistemul bancar. Astfel, până pe 1 noiembrie 2013 din bancă au fost scoase 7,4 miliarde de lei. Aceşti bani pot fi împărţiţi, o parte a plecat în Rusia,  3 miliarde care aşa şi nu s-au mai întors. Iar mai multe de jumătate, circa 4 miliarde de lei au fost folosiţi pentru companii fictive în Moldova. O altă grupă a scos mai puţin 1,2 miliarde prin 26 de companii fictive. În prima grupă au participat circa 140 de companii pentru a sustrage banii. Şi toate acestea s-au produs într-o formă crescândă, deoarece a fost creată o platformă pentru a scoate rezervele valutare ale Băncii Naţionale, la care au participat Banca Socială şi Unibank. Situaţia ajunge la lucruri banale, când Banca de Economii oferea plasamente interbancare Băncii Sociale cu 5,5%, iar Banca Socială oferea la rândul ei 4,5%, fără nicio logică economică. În această primă etapă a fost furat depozitul persoanelor fizice şi juridice. Desigur, au fost foarte multe dosare penale, dar nimeni nu a vrut să abordeze situaţia ca o problemă sistemică.

La începutul lui 2014 am devenit pentru ei un adevărat impediment, deoarece am deconspirat furtul acelor 23%. Iar în 2013 am făcut un fel de Kroll moldovenesc, anticipând ce va fi în noiembrie.

A doua etapă – cum s-au apropiat de rezervele valutare ale BNM. Cu 5-6 zile înainte de 13 noiembrie 2014, când a fost luată decizia secretă de alocare a resurselor pentru aceste trei bănci.

După aceasta, pe 13 noiembrie a fost emis un ordin secret prin care acestor bănci le-au fost alocate 9,5 miliarde de lei. Până acum nu este clar ce s-a întâmplat cu aceste trei bănci, care ulterior au fost scoase din sistemul bancar. Aici vedem că toţi ştiau că statul va aloca aceste 9,5 miliarde.

Ei au ales anume această perioadă, 25 - 29 noiembrie 2014. Aceşti bani au fost oferiţi celor trei bănci – Banca Socială, Banca de Economii şi Unibank drept ajutor, care pur şi simplu a dispărut. Din aceşti bani 6 miliarde au plecat la Banca de Economii, 1,5 miliarde la Unibank şi 2 miliarde la Banca Socială. În perioada 25-29 noiembrie prin companii fictive banii au fost scoşi prin firme cu reputaţie dubioasă. Aceste firme care aveau un capital statutar de 300 de dolari primau câte 2 miliarde de lei, asta nu doar nu e normal, este lipsit de orice logică. Iar creditul era oferit sub garanţia Fortuna United, înregistrată în Marea Britanie. Pe lângă aceste 9,5 miliarde de lei din fondul de rezervă, în 2015 la începutul verii deja de un alt premier au mai fost alocate 5,3 miliarde de lei. Recent a devenit cunoscut că acest premier ar fi trebui să mai aloce printr-un decret secret încă 7,5 miliarde de lei, însă a refuzat, iar pe numele acestuia a fost deschis un dosar penal. Până acum nu a fost semnat un acord cu FMI, iar dacă ar fi fost semnat un acord, asta nu s-ar fi întâmplat.

Ce se întâmplă acum cu această datorie – ei au vrut să propună în Parlament ca cetăţenii Republicii Moldova să întoarcă aceşti bani.

Asta e situaţia în care suntem, iar elita politică nu ştie cum ar putea ieşi din impas. În ţara care a fost prezentată drept un model de succes, recent au ieşit la iveală toate aceste scheme, iar acum Moldova s-a transformat într-o bombă cu efect întârziat.

Se întâmplă lucruri ciudate. De exemplu, la Banca Naţională Mihai Bologan s-a intoxicat cu monoxid de carbon, Ion Butmalai s-a împuşcat sau a fost împuşcat , o poveste foarte ciudată. În cazul meu a fost mai dificil dat fiind faptul că sunt expert în prevenirea spălării banilor, pe numele meu au fost deschise câteva dosare penale pentru a-mi închide gura. Din iulie 2014 am fost lăsat în pace, dar după ce am făcut acum două săptămâni anumite dezvăluiri, au început iar ameninţările. Acum ori suntem în default, ori partenerii de dezvoltare şi FMI ar trebui să ne ajute să ieşim din această situaţie, iar banii primiţi, în loc să contribuie la dezvoltarea ţării, ei vor merge în sectorul bancar.

Iată esenţa a ceea ce nu se înţelegea anterior legat de jaful secolului. Iar urmărirea penală trebuie pornită într-un context mai larg, nu doar în legătură cu anumite persoane.  Cred că ar putea fi scris un adevărat bestseller despre ce se întâmplă acum în ţară. Acesta este tabloul complet despre ce s-a întâmplat, cu toate că iniţial ei nu au vrut să fure banii, ci doar să administreze fondul de rezervă al BNM prin bănci locale. Prin axiomă, este imposibil, dar ei au forţat uşa din spate.

Nu este secret că Serghei Iaralov a fost coordonatorul jafului. Acesta este şi cetăţean al SUA, este membru în Consiliul politic al unui partid din RM şi om apropiat lui Vladimir Plahotniuc, principalul beneficiar al jafului.  Este unul dintre beneficiari, nu trebuie să îi ignorăm pe ceilalţi. Filat tot este beneficiar, el primul a dat comanda să fiu înlăturat din funcţie, pentru că mă opun anumitor procese din sectorul bancar. Acum două săptămâni fostul premier Iurie Leancă, cel care a semnat un decret secret de alocare a 9,5 miliarde de lei, a declarat într-o conferinţă de presă că el este cel care a dat ordin ca eu să fiu destituit. Acum, atât eu, cât şi familia mea este ameninţată, rămânând captivă în Moldova.

Trebuie să înţelegeţi că în interiorul ţării, chiar dacă vom avea procurori şi anchetatori buni, cu propriile forţe nu vom reuşi, ancheta va fi blocată. Investigaţia trebuie să aibă statut internaţional. Moldova trebuie să-şi plătească datoria externă şi să încheie un acord cu FMI, iar primul lucru cerut de FMI va fi un audit şi toate aceste lucruri vor ieşi la iveală, ca o bombă”.