Invitaţii emisiunii au menţionat că Filip ar avea în vedere acei bani care au mai venit de pe aici pe interior din creditele neperformante care s-au recuperat. „Dar asta sunt sume infime şi nu vorbim de miliardul propriu-zis care a plecat în ţările calde. Eu cred că Moldova şi-a ocupat locul bine meritat printre ţările africane”, a declarat expertul economic Victor Ciobanu.

Referindu-se la furtul miliardelor din bugetul Nigeriei, Ciobanu spune că atunci când organele de stat s-au arătat neputincioase, s-a apelat la organele internaţionale. „Atunci când Muhammadu Buhari a devenit preşedinte a scris zeci de scrisori începând cu Organizaţia Naţiunilor Unite, SUA, Maria Britanie şi altele. Cel puţin primele tranşe din primele miliarde care au fost recuperate, au venit în baza hotărârii judecătoriei din Washington DC. Deci, judecata din SUA a luat această decizie şi viceprocurorul general al SUA în discursul, în pledoaria sa a spus că dictatorul precedent, în loc să aibă grijă de poporul său a fost un cleptocrat. După aceasta s-a luat decizia şi banii care sunt respectiv, ai poporului, s-au întors în Nigeria. Deci iată lanţul logic care a fost în toată această operaţiune”, a declarat expertul economic.
 
În aceeaşi ordine de idei a continuat şi fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, care spune că diferenţa între Moldova şi Nigeria este, probabil, că autorităţile de acolo s-au adresat într-o perioadă relativ rezonabilă pentru a putea urmări, a opri şi a pune sechestru pe anumite conturi de peste hotare. „Dar în Moldova, autorităţile au făcut tot ce-i posibil ca aceste demersuri să nu fie înaintate, inclusiv autorităţi care au fost enunţate în raportul Kroll 1, unde erau foarte bine enunţate de unde cresc „urechiuşele” şi care jurisdicţii externe trebuiau să fie imediat enunţate de către autorităţile de aici, fie în Republica Letonă, fie în anumite jurisdicţii britanice, fie Cipru sau în zona Hong-Kong-ului”, a subliniat fostul ministru al Finanţelor.

Mai mult, Negruţa spune că atunci când va veni Kroll 2, vor apărea multe alte detalii, adrese, inclusiv şi active care ulterior s-au procurat, bani care s-au transformat în proprietăţi şi bunuri. Dar, aici vedem două abordări diferite. „Autorităţile din Moldova, probabil că unica explicaţie este că au fost complice la tot ce s-a întâmplat şi ştiau că orice solicitare de genul acesta, fie jurisdicţiei Statelor Unite fie altor ţări, ar putea eventual să-şi taie creanga pe care stă. Şi atunci urma să fie pus sechestru pe conturi şi proprietăţi pe care le aparţin. Din punctul acesta de vedere, impardonabil s-a tărăgănat acest lucru când în acest timp s-ar fi putut solicita ajutorul. Banii deja au mers în două-trei cercuri şi vor fi mai greu de recuperat, dar cred că până la urmă justiţia, fie peste un an sau doi, va scoate la suprafaţă toţi actorii care au făcut posibil scoaterea mijloacelor băneşti din sectorul bancar. Din nou să nu uităm, banii care lipsesc din Banca Naţională, cu mare uşurinţă guvernaţii îi convertesc în datorie şi o pun pe seama cetăţenilor. Totodată, refuză să arate care este suma de bani recuperată sau ce se întreprinde pentru a recupera şi micşora suma respectivă care este pusă ca povară peste cetăţean. Cred că este total incorect ca banii să fie puşi pe seama poporului”, a continuat Veaceslav Negruţă.
 
După părerea lui Victor Cebanu, autorităţile nu au fost complici la furtul banilor din sistem, ci principalii actori ai acestei fraude. „Aceasta demonstrează o dată în plus, că aceste demersuri, despre care a vorbit domnul Negruţa, nu au fost şi nici nu vor fi până când această guvernare se va mai afla la cârma ţării”.

Referindu-se la finanţările externe, expertul economic spune că ele vor rămâne absolut incerte. „Eu cred că FMI aşa cum a fost incert, a venit şi a plecat incert. Da, a încercat să aburească guvernarea zicând că s-a ajuns la anumite progrese înregistrate de Republica Moldova. Este o minciună. S-a ajuns la un punct de vedere comun cu Republica. Ceea ce înseamnă de fapt, că FMI-ul crede că cei de la guvernare au înţeles ce se cere de la ei şi fără a face ceea ce le cere FMI, nu o să fie deblocată nici o finanţare. De aceea în acest an nu o să fie nici o finanţare cu excepţia unei tranşe din România. Dar asta este o gură de aer înainte de moarte”, a punctat Victor Ciobanu.