„În această toamnă, în octombrie-noiembrie, cu siguranţă, al doilea tur de scrutin, ar putea fi începutul acestui proces, care, sigur, va dura un număr de ani, care ar trebui să fie paşnic, fără ciomege pe stradă, fără capete sparte, fără sânge vărsat,” a declarat reputatul analist politic de la Bucureşti. Analistul politic crede că noua clasă politică va putea să clădească un stat  în care vor funcţiona instituţiile de drept, în care va transpune în norme proprii legislaţia europeană, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană semnat în 2014 şi Tratatul de comerţ, dar trebuie voinţă politică pentru aceasta.
 
„La moment, probabil, ca mijloc de presiune asupra regimului politic de la Chişinău, Occidentul nu va livra bani sau va livra bani cât să nu se prăbuşească Moldova. Suntem într-un moment critic, e o regiune foarte complicată. Fiind o regiune extrem de complicată, interesul Washingtonului şi Bruxellesului este să ţină pe linia de plutire Republica Moldova, să nu se scufunde. De aici şi abilitatea cu care domnul Plahotniuc utilizează acest context geopolitic, pentru a-şi promova agenda personală, văzând că Occidentul, marile capitale, nu au foarte multe variante de lucru şi evită să pună presiune în acest moment pe Chişinău, pentru ca standardele democratice să fie îndeplinite aşa cum ar fi trebuit,” a mai spus Armand Goşu

Întrebat despre zvonurile care spun că Occidentul ar fi lăsat Moldova în braţele Rusiei, Goşu spune că nu are cum să se întâmple acest lucru, pentru că nu poţi să laşi Moldova în braţele Rusiei, câtă vreme nu laşi Ucraina în braţele Rusiei. „Moldova e o fâşie de pământ între Ucraina şi România, e foarte departe de Rusia. Rusia nu are contact terestru cu Republica Moldova decât prin Ucraina. Or, câtă vreme Ucraina rezistă Rusiei, e în război cu Rusia, şansele Republicii Moldova de a se apropia de Occident cresc infinit,” a adăugat Armand Goşu.

Referinduse la problema transnistreană şi la faptul că Germania ar putea să rezolve acest conflict, analistul politic crede că în acest moment sunt şanse minime. Germania, Berlinul, forţează reîntâlnirea „5+2”, după mai mulţi ani, pentru a bifa, mai degrabă, o acţiune de politică externă. Contextul regional este sensibil modificat, nu este copt pentru un avans. În Transnistria urmează alegeri, Şevciuk nu are o poziţie solidă la Tiraspol de pe care să negocieze. Sprijinul pe care Rusia îl acorda Transnistriei este tot mai diminuat, resursele financiare pe care Moscova le poate trimite la Tiraspol sunt tot mai mici, au tot mai puţini bani şi îi trimit unde sunt crize – în Crimeea, pentru pensionari, în Donbas, ca să reziste oamenii acolo. Deci, lucrurile sunt ceva mai favorabile în acest moment Republicii Moldova. Problema e ca Republica Moldova însăşi să nu rateze această extraordinară fereastră de oportunitate şi să nu fugă spre Occident din îmbrăţişarea Rusiei,” a afirmat Armand Goşu.

Întrebat despre actorii politici care promovează ideea de federalizare a Republicii Moldova Goşu spune că această idee prinde contur doar în mintea lor. „Sunt politicieni la Chişinău priiţi de Moscova, ei primesc, cu siguranţă, la plecare de pe Şeremetevo o listă, to-do list, şi trebuie la Chişinău, la aterizare, să vină să facă declaraţii în două-trei probleme. Dar chestiunea federalizării e una dintre cele mai sensibile pentru Moscova, numai că domnul Dodon trebuie să se uite mai atent la hartă, la contextul regional, să vadă că, acum câţiva ani, Rusia nu a reuşit într-un context favorabil să impună federalizarea pe care a dorit-o ea. Cu atât mai puţin astăzi Rusia va reuşi să impună în Moldova acest tip de federalizare. Aceasta neînsemnând nicio secundă că Transnistria într-un viitor nu foarte îndepărtat nu trebuie să se bucure de autonomie, dar în cadrul statului Republica Moldova. Rusia este o mare putere. Rusia are un corp de experţi, de diplomaţi foarte solizi, are interese legate de anumite zone ale continentului şi anumite ţări pe care şi le urmăreşte cu maximă atenţie. Problema Rusiei în acest moment este resursele drastic diminuate, resursele pe care ar trebui să le investească la Chişinău, la Tiraspol sau în alte zone. Dar aceasta nu înseamnă că pe termen lung, de decenii, Rusia nu va urmări cu obstinaţie atingerea unor obiective pe care ea le consideră importante, strategice chiar,” a încheiat Goşu.