Totodată, comisia urma să ancheteze modul în care la AŞM au fost gestionate resursele financiare. Şi asta după ce Curtea de Conturi a depistat că administraţia instituţiei a admis nereguli de 104 milioane de lei în perioada 2009-2012.

Deşi a admis necesitatea investigării ilegalităţilor constatate de Curtea de Conturi, majoritatea parlamentară a respins iniţiativa PSRM, afirmând că la AŞM se duce o luptă pentru şefia acestei instituţii.

„Scopul aceste comisii este examinarea legalităţii procedurii de alegere a lui Gheorghe Duca pentru un al treilea mandat, contrar articolului 82 al Codului de ştiinţe şi inovare. Totodată, urmează să fie investigat modul de administrare a resurselor financiare prin prisma încălcărilor constatate de Curtea de Conturi, în informaţiile din mass-media, în cadrul ştiinţific. Este unica instituţie de stat în acest domeniu, considerăm că acest subiect trebuie să fie în centrul atenţiei Parlamentului”, a declarat deputatul PSRM Vladimir Ţurcanu.

„N-am înţeles argumentarea. Vorbim despre al treilea mandat sau despre cum activează AŞM, sub conducerea lui Duca? Formulaţi mai concret”, a spus liderul PCRM, Vladimir Voronin.

„Este o problemă care se discută de mai mult timp – problema finanţării ştiinţei, rolul AŞM. Tare nu aş vrea ca acest proiect să facă „razborci” în lumea ştiinţifică. Era bine ca comisia de profil să examineze, să aibă dezbateri cu implicarea societăţii civile despre viziunea legislativului în ceea ce ţine de locul AŞM. Să nu se primească că 2-3 persoane luptă, iar noi să fim prinşi în această luptă”, a adăugat preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov.

„Propunem autorilor să se discute despre evaluarea activităţii AŞM, inclusiv în plan financiar, pentru că alegerea deja este fapt consumat”, a opinat vicepreşedintele fracţiunii PLDM Vadim Pistrinciuc.

„Este un subiect care se află pe primele pagini ale mass-media. Ar trebui să avem o poziţie a Parlamentului. Propun ca subiectul să fie discutat în comisie. Voi cere acest raport al Curţii, apoi să informăm Parlamentul, iar după să discutăm despre ceea ce se întâmplă la AŞM. Academia nu este doar preşedintele, dar o comunitate mai largă”, a explicat Vladimir Hotineanu, preşedintele Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media.

„Fracţiunea PD susţine poziţia comisiei de profil. Scopul acestei comisii este cu totul altul, că în cadrul academiei se duce o luptă pentru şefie. Nu cred că Parlamentul trebuie să fie antrenat într-o asemenea luptă tactică”, a ţinut să adauge şi liderul PD, Marian Lupu.

Gheorghe Duca a devenit preşedinte al AŞM în 2004, iar în 2014 a obţinut al treilea mandat, care va dura până în 2020, chiar dacă participarea sa în concurs a fost contestată de un grup de jurişti şi profesori. Aceştia au făcut trimitere la Codul cu privire la ştiinţă şi inovare care prevede că preşedintele Academiei este ales pentru cel mult două termene consecutive. 

Duca a fost acuzat de politizarea Academiei şi că acesta urmăreşte un singur scop: cel de a-şi păstra fotoliul de preşedinte. Cel din urmă a respins toate acuzaţiile. 

Pe parcursul exercitării funcţiei sale, Academia de Ştiinţe a fost în vizorul mai multor scandaluri. În perioada 2009-2012, Curtea de Conturi a depistat că administraţia instituţiei a admis nereguli de 104 milioane de lei. Totodată, la sfârşitul lui 2013, mai multe proprietăţi, inclusiv cafeneaua „Crizantema”, au fost trecute în gestiunea Universităţii AŞM, condusă de soţia lui Gheorghe Duca. Deşi preşedintele AŞM se plânge că statul acordă puţini bani oamenilor de ştiinţă, în 2014 acesta a obţinut venituri de peste o jumătate de milion de lei. Potrivit declaraţiei de avere, Duca are o locuinţă de 300 de metri pătraţi, estimată de experţii imobiliari la 4,3 milioane de lei, un depozit bancar, un garaj, trei terenuri agricole şi un teren pentru construcţii.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.