Pe de altă parte, autorităţile dau asigurări că situaţia economică se redresează, astfel încât, creditul românesc de 150 milioane de euro, dacă va veni, nu va mai fi folosit pentru achitarea salariilor, aşa cum se preconiza iniţial, ci pentru achitarea unor datorii ale statului faţă de unii agenţi economici.

În detrimentul cetăţenilor? „S-a încercat ajustarea economiei la această fraudă!”

Potrivit prognozelor Băncii Mondiale, creşterea economică a Moldovei, în 2016, nu va depăşi 0,5 la sută, iar despre o redresare economică abia dacă se va putea vorbi prin 2017. Directorul de ţară a Băncii Mondiale, Alexander Kremer, susţine că Republica Moldova a ajuns să „plătească preţul fraudei bancare”, iar îmbunătăţirile economice vor veni treptat şi cu anii: „Ceea ce vedem acum în economia Republicii Moldova este preţul plătit pentru frauda din sectorul bancar din 2013-2014. Moldova s-a confruntat cu condiţii monetare foarte dure, cu dobânzi foarte înalte deoarece s-a încercat ajustarea economiei la această fraudă. Efectul este reducerea semnificativă a nivelului de activitate economică. Iată cum economia plăteşte pentru criminalitatea care a avut loc mai devreme".

Alexander Kremer a sugerat autorităţilor să facă tot posibilul pentru a restabili încrederea investitorilor şi a mediului de afaceri: „Businessul e mai pesimist decât a fost vreo dată. Nu are încredere că Guvernul va întreprinde măsuri în lupta contra corupţiei. Iată de ce este foarte important să vedem acţiuni foarte rapide şi decisive în abordarea riscurilor rămase în sectorul bancar”, a menţionat reprezentantul Băncii Mondiale.

Au apărut săraci noi, iar vechii săraci au ajuns „lipiţi pământului”

Potrivit analizei Băncii Mondiale, seceta severă din vara lui 2015, nivelul scăzut al transferurilor de la moldovenii care muncesc în străinătate şi un nivel mare al inflaţiei au afectat nivelul standardelor de viaţă în Moldova. Astfel, rata sărăciei ar putea înregistra 41.9% - rezultat care vine după un declin al sărăciei în anii precedenţi (40,7% în 2014). Seceta de anul trecut a afectat agricultura, domeniu în care sunt concentraţi mulţi săraci. Aceasta plus scăderea remitenţelor „posibil să fi creat noi săraci, crescând şi profunzimea sărăciei pentru cei care se aflau deja la limita sărăciei”, se arată în analiza BM.

Alexander Kremer a reamintit şi despre faptul că Banca Mondială (precum şi FMI şi UE - -n.n.) a decis să nu mai ofere suport financiar Moldovei „din cauza riscurilor că banii ar putea fi pierduţi prin sectorul bancar” şi a precizat aceste riscuri nu au fost eliminate deocamdată. Potrivit lui, guvernanţa din sectorul bancar rămâne a fi defectuoasă şi „există riscul fraudelor ulterioare”. Oficialul de la BM a spus că finanţările vor fi reluate (45 milioane de dolari) numai dacă autorităţile de la Chişinău vor întreprinde măsuri ireversibile pentru a evita repetarea fraudei în sectorul bancar - transparentizarea proprietarilor reali ai băncilor şi îmbunătăţirea supravegherii în sectorul bancar fiind doar două măsuri necesare, asupra cărora insistă şi FMI. „Noi ne sincronizăm dialogul cu FMI. Aprobarea unui program de finanţare cu FMI va fi o dovadă că au fost întreprinse măsuri ireversibile pentru a controla situaţia din sectorul bancar”.

Ce vede ambasadorul SUA şi nu vede Alexander Kremer?

În timp ce reprezentantul Băncii Mondiale spune că guvernanţa din sectorul bancar rămâne a fi defectuoasă şi că „există riscul fraudelor ulterioare”, ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit, a declarat săptămâna aceasta că Guvernul de la Chişinău a îndeplinit condiţiile preliminare pentru începerea negocierilor cu FMI cu privire la un nou acord de finanţare şi se aşteaptă ca discuţiile să înceapă luna viitoare. Potrivit diplomatului american, condiţiile preliminare au vizat lichidarea celor trei bănci implicate în deturnarea miliardului de dolari, numirea unui guvernator experimentat la Banca Naţională a Moldovei şi realizarea unui audit la alte trei bănci aflate sub supravegherea specială a BNM.

Întrebat dacă e posibilă semnarea unui acord cu FMI în 2016, Alexander Kremer a evitat să ofere un răspuns tranşant, dar a precizat că „experienţa din alte ţări ne-a arătat că acordurile pot fi pregătite foarte repede atunci când există un angajament cert din partea autorităţilor naţionale de a întreprinde măsurile necesare”.

Pe de altă parte, ambasadorul James Pettit a menţionat într-un interviu pentru „Europa Liberă” că restabilirea relaţiei cu FMI este crucială pentru Chişinău în contextul crizei bugetare în care se află în prezent Moldova.

Siegfried Mureşan: „Foaia depusă la Bruxelles nu-i ajută pe oameni cu nimic. Implementaţi Acordul de Asociere!”

Refacerea grabnică a relaţiilor cu FMI se regăseşte în lista de angajamente ale autorităţilor de la Chişinău, incluse în „foaia de parcurs” pe care premierul Pavel Filip a prezentat-o recent Bruxelles-ului.

Europarlamentarul român Siegfried Mureşan susţine, însă, că discuţiile abstracte despre depunerea unei foi la Bruxelles nu îi ajută pe oameni cu nimic, nu generează locuri de muncă, stabilitate, nu duce la întărirea justiţiei, a Procuraturii, a instituţiilor anticorupţie sau de integritate. Potrivit lui, îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor, a justiţiei, combaterea fraudei, a evaziunii fiscale poate fi făcută prin implementarea Acordului de Asociere semnat cu UE. Aceasta, în opinia europarlamentarului, trebuie să fie prioritatea numărul unu a guvernării de la Chişinău.

Soluţia grabnică: Reformarea sistemului bancar

La rândul lor, economiştii de la „Expert-Grup” din Republica Moldova atenţionează guvernanţii că, în lipsa reformelor din sectorul bancar, dar şi din justiţie şi sectorul energetic, economia Moldovei „riscă să rămână într-o stare de creştere mediocră în următorii 10 ani”. Potrivit lor, îngheţarea sau ratarea asistenţei externe va conduce la suspendarea investiţiilor în infrastructură şi la exodul investiţiilor străine. „Criza de guvernanţă din sectorul bancar constituie o vulnerabilitate majoră a economiei moldoveneşti. Din această cauză, este necesară elaborarea şi implementarea de urgenţă a unui plan complex privind reformarea sistemului bancar cu accent pe dinamizarea investigaţiilor în privinţa fraudelor bancare, îmbunătăţirea transparenţei şi calităţii acţionariatelor bancare, fortificarea independenţei şi competenţelor regulatorii ale BNM şi „deoffshorizarea” sistemului bancar”, susţine directorul executiv „Expert-Grup”, Adrian Lupuşor.

Andrian Candu: „O să se ştie neapărat cine a furat şi ce a furat”

În legătură cu „jaful secolului”, investigat de compania internaţională „Kroll” (angajată pentru aceasta de autorităţile moldovene), preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a dat asigurări vineri că nimeni din cei implicaţi în acest caz nu vor scăpa nepedepsiţi: „ Urmează a doua etapă a investigaţiei. Eu personal am văzut cum arată astfel de rapoarte şi care este finalitatea lor… Şi vă pot spune cu siguranţă că cine a furat şi ce a furat o să se ştie cu siguranţă şi nimeni nu o să scape de lege - un an, doi, trei, indiferent de nume, indiferent de poziţie, dar cu siguranţă toţi o să plătească”, a conchis preşedintele Parlamentului.