Cea mai blamată formaţiune politică - Partidul Democrat, care controlează în prezent puterea şi care este subordonată controversatului oligarh Vlad Plahotniuc, a anunţat că va avea propriul candidat la preşedinţie. Vicepreşedintele formaţiunii, Andrian Candu, a menţionat recent că „Partidul Democrat categoric trebuie să aibă candidat şi să-şi asume lupta politică, concurenţa în acest exerciţiu electoral, pentru a obţine funcţia de preşedinte”. Totuşi, el a precizat că PD încă nu a decis cine va fi candidatul.

Candu, candidatul PD?

După învestirea actualului Guvern (controlat de PD), pe 20 ianuarie 2016, liderul PD, Marian Lupu, a anunţat că Andrian Candu va elibera în curând funcţia de preşedinte al Parlamentului, aceasta urmând să-i revină unei alte forţe politice care a susţinut noul Guvern. Declaraţiile au fost făcute înainte ca, pe 4 martie 2016, Curtea Constituţională să decidă revenirea la alegerea şefului statului prin vot direct (nu de Parlament, cu 61 de voturi, cum era până acum). Faptul că până în prezent Andrian Candu nu a plecat din funcţia de preşedinte al Parlamentului alimentează supoziţia analiştilor politici conform căreia Candu (care este finul lui Plahotniuc) era şi, probabil, este pregătit în continuare pentru Preşedinţie.

În opinia analistului Igor Boţan, actuala majoritate parlamentară, subordonată PD, a împins maxim posibil data alegerilor prezidenţiale în speranţa că PD va reuşi să se reabiliteze în faţa electoratului. Iar analistul politic Oazu Nantoi crede că alegerile prezidenţiale au fost stabilite tocmai pentru 30 octombrie „ca guvernarea să aibă timp să anihileze orice opoziţie internă, astfel încât în turul doi să ajungă acei candidaţi care sunt agreaţi de regimul oligarhic”. Deputatul PLDM Chiril Lucinschi consideră că „cu cât mai mult se tărăgănează desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, cu atât mai mare este pericolul ca statul Republica Moldova să fie capturat în întregime”. Aceeaşi temere apare şi într-o notă informativă anexată la un proiect de lege propus recent de Serviciul de Informaţii şi Securitate. Potrivit şefului acestei instituţii, Mihai Balan, „sunt cazuri când, în Republica Moldova, în funcţii publice sunt promovate persoane conectate la lumea interlopă”.

PL, fără candidat... Vrea „continuitate”

La rândul său, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat că PL nu-şi va înainta propriul candidat la preşedinţie şi că nu exclude posibilitatea înaintării unui candidat comun din partea majorităţii parlamentare (din care fac parte şi 14 ex-comunişti, între care unii s-au pronunţat anterior pentru denunţarea Acordului de Asociere cu UE): „Îmi doresc să avem un preşedinte care să fie alături de noi, să avem continuitate, să ne distanţăm de imperiul răului şi să mergem mai departe. Pentru noi nu este important câştigul partidului, dar ziua de mâine, încotro mergem şi cu cine mergem. (...) Dacă va fi ales un preşedinte din partea majorităţii parlamentare va fi stabilitate, dacă va fi ales din partea opoziţiei va fi luptă politică”, a mai spus Mihai Ghimpu. În opinia sa, decizia din 4 martie a Curţii Constituţionale va genera noi complicaţii politice – „lupta între preşedinte, Parlament şi Guvern”.

PLDM încă se frământă

Opiniile în Partidul Liberal-Democrat din Moldova (care a trecut în opoziţie faţă de actuala guvernare după arestarea liderului PLDM, Vlad Filat) în privinţa participării formaţiunii la scrutinul prezidenţial par împărţite. Pe de o parte, deputatul Chiril Lucinschi susţine că optează pentru „un candidat unic al forţelor de dreapta” (adică cu Platforma „Demnitate şi Adevăr”, Partidul Acţiune şi Solidaritate al Maiei Sandu şi cu Partidul Liberal Reformator), iar pe de altă parte deputatul PLDM Vadim Pistrinciuc a declarat că „PLDM ia în calcul posibilitatea înaintării propriului candidat la preşedinţie”.

Voronin: „Victoria unui candidat din partea opoziţiei va aprofunda criza politică”

Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, a spus că încă nu este sigur dacă PCRM va înainta vreun candidat la funcţia de preşedinte. În opinia sa, „alegerea şefului statului prin vot direct ar putea aprofunda criza politică”: „Depinde cine va fi ales... Dacă va fi ales un candidat din partea opoziţiei, criza se va aprofunda. Să ne amintim de tensiunile care existau între Mircea Snegur (ex-preşedinte) şi Andrei Sangheli (ex-premier) sau de cea a lui Petru Lucinschi (ex-preşedinte) şi Ion Sturza (ex-premier). Ne pasc aceleaşi riscuri”, a menţionat liderul PCRM. Totuşi, analiştii politici susţin că, chiar dacă popularitatea PCRM este în cădere liberă, dacă ar candida la funcţia de preşedinte, Voronin (care a deţinut anterior două mandate de preşedinte) ar putea genera surprize, el bucurându-se încă de popularitate în rândul vârstnicilor.

Nu este clar deocamdată cum vor proceda cei 14 deputaţi desprinşi de PCRM în ajunul votării actualului Guvern şi care au format platforma social-democrată în Parlament, împreună cu PD. Un exponent al acestui grup, Artur Reşetnicov, a declarat că o decizie în privinţa înaintării sau neînaintării unui candidat la preşedinţie din partea grupului din care face parte va fi luată „la timpul potrivit”.

Pro-ruşii, divizaţi

Candidatul socialiştilor pro-ruşi pentru alegerile prezidenţiale din 30 noiembrie este Igor Dodon. Iar din rândul partidelor extraparlamentare până acum şi-au anunţat intenţia de a candida liderul Partidului Platforma „Demnitate şi Adevăr”, Andrei Năstase, şi Maia Sandu, care încă lucrează la crearea Partidului Acţiune şi Solidaritate. Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi (pro-rus), pe care sondajele îl creditează cu şanse palpabile, nu poate candida deoarece nu are 40 de ani împliniţi (aşa prevede legea), dar el a declarat că partidul său va înainta „un candidat-surpriză”.